EXCLUSIV/ România, cea mai mare putere în Europa la producția de goji. Cum a reușit un român să aclimatizeze planta din Tibet la Satu Mare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România, cea mai mare putere în Europa la producția de goji. Libertatea vă prezintă povestea românului din Ciuperceni, care a reușit să aclimatizeze fructul originar din Tibet în solul din Satu Mare. Cu semințe aduse de fiul său, din Canada. Acesta a reușit performanța de a avea, în prezent, o producție-record de goji, la nivel european, pe care o vinde în afara țării.
Cuprins:
Kolbaszer Emeric și familia acestuia au descoperit fructul goji în 2008, când afacerea în construcții a intrat în criză. Acesta a povestit pentru Libertatea că ideea de a investi într-o plantație de goji i-a venit de la fiul său care trăiește în Canada. La acel moment, nu se știau prea multe despre această plantă, așa că s-a apucat să se documenteze pe internet.
”Acolo, fiul meu a văzut o plantație de goji. Am discutat cu proprietarul care fusese în Tibet și a reușit să aclimatizeze aceste fructe la mediu din Canada. În Tibet, important este jocul de temperatură, ziua cald, noaptea rece. Aceleași condiții climatice sunt și în China, unde cresc aceste plante. Și am zis că vom reuși și noi să le aclimatizăm. Fiind orășean, am învățat agricultura de pe net. Ne-a trimis semințele și după doi ani culegeam primele fructe”, povestește Kolbaszer Emeric.
În 2007, goji a devenit fructul anului în Statele Unite ale Americii, un rol avându-l și celebritățile de la Hollywood, care au descoperit beneficiile acestuia. Și apoi a intrat și în Europa, devenind din ce în ce mai cunoscut și mai căutat, mai ales de adepții stilului de viață sănătos. Asta cu atât mai mult cu cât goji era intitulat ”fructul-minune”, având calități terapeutice în mai multe boli.
Kolbaszer Emeric spune că în lume sunt zeci de soiuri de goji, dar doar 16 soiuri sunt comestibile. Chiar și la noi în România există un soi sălbăticit, numit ”cătină de gard”, care până acum cinci ani avea efect stupefiant și se dădea la rațe. ”Acest soi nu conține nimic, mai mult toxine, nu este bun”, spune Emeric.
Kolbaszer Emeric a ales soiul din Tibet, care a mers strună în pământul nostru. După primul an avea 2.400 de plante și, la prima recoltă, butașii erau plini de fructe. ”Am făcut o muncă de pionierat. Am dat doar la sapă, totul era bio, și nu am stropit cu nimic, deși dăunătorii atacau planta”, spune producătorul.
Atunci s-a ivit și prima oportunitate de a vinde fructele de goji. O firmă americană era interesată de sucul de goji.
”Am luat două flacoane de suc, le-am umplut și am mers la directorul firmei. În zece minute a fost gata și rezultatul mostrelor. A fost mulțumit. M-a întrebat dacă pot să le dau 40.000 de litri, adică 40 de tone, pe an. ”Păi v-am adus 4 litri și mai am 4 litri în frigider”, le-a răspuns el. ”Mi-a spus să merg acasă și când am 40 tone, vin ei la mine și îl iau, dar să am grijă la calitate. Pentru că, dacă nu este bun, sunt bun de plată”, a continuat Kolbaszer Emeric.
Sătmăreanul a povestit și momentul de cumpănă din 2013, când întreaga producție i-a fost lovită de o boală: ”cancerul goji”, în limbaj popular, care provoacă o defoliere a plantei și care se ia din sol sau din aer. ”Din 2400 de plante am rămas cu 42. Am ajuns la zero, a fost atunci o lovitură și o decepție. Am băgat o groază de bani, am luat 13 copaci și i-am dus la un laborator din Austria. După ce au stat mai mult timp acolo, și-au revenit și m-au anunțat că plantele sunt imune la boală. Ne-am revenit și am început să ne extindem. Soluția era o ciupercă pe care o dai la rădăcină și care protejează planta de această boală. Culmea, costă doar 40 de bani, dar dacă nu știi..”, mai spune producătorul de goji din Ciuperceni.
Din acel moment, cu ajutorul cercetătorilor de la Cluj, au făcut o tehnologie de înmulțire prin butași. De la 3 hectare jumătate, au ajuns la aproape 4 hectare, iar anul acesta ajung la șapte hectare.
”Ca producție, eu preconizez din experința de până acum, o medie de șase tone pe hectar. Am aproape 10.000 de plante”, spune Kolbaszer Emeric.
Tinctura din frunze de goji este unicat în lume; Se experimentează noi produse: ulei esențial și mierea de goji
Kolbaszer Emeric spune că în prezent are patru produse pe care le vinde doar în afara țării. Goji este o plantă care poate fi folosită în totalitate: de la rădăcină, plantă, frunze și până la fruct este folosită pentru beneficiile sale. Soiul pentru care a primit certificarea europeană este folosit, în prezent, de 42 de proprietari.
A reușit să facă din fructele de goji ceai, tinctura din frunze, care este unicat în lume, gem și nectar, toate bio și fără nici un pic de zahăr. Urmează uleiul esențial și din semințe, dar și mierea, care sunt deocamdată în fază de experiment.
”Până în toamnă vom avea 60 de hectare plantate, iar în acest moment suntem cea mai mare putere din Europa la goji”, afirmă Kolbaszer Emeric.
Cu ce îi poate ajuta statul român pe producătorii de goji
Kolbaszer Emeric s-a întâlnit recent cu ministrul agriculturii Petre Daea și cu mai mulți politicieni. El le-a prezentat greutățile legate de birocrație în dezvoltarea afacerii cu goji.
”Până acum, impedimentul pentru accesarea fondurilor europene era că acest tip de producție nu era certificat și nu apărea în catalogul de plante, o condiție pentru proiectele europene. De anul acesta avem certificarea europeană. Acum, Institutul Mărăcineni spune că fructul goji nu figurează în legea horticulturii din 2003. Tot ce trebuie este o hotărâre de Guvern, pentru completarea legii, astfel încât să apară în listă și goji”.
Kolbaszer Emeric spune că, prin accesarea de fonduri europene, se pot folosi banii europeni pentru modernizarea plantației existente și extinderea ei.
Vicepreședintele Camerei Deputaților Ioana Bran a scris pe Facebook despre plantația din Satu Mare. ”Vizită la cea mai mare plantație de goji din România, unde am aflat un lucru foarte interesant și anume că Romania are aproximativ 60 hectare de cultura de goji , cât toată Europa la un loc”, a scris Bran pe pagina de socializare, după vizita ministrului agriculturii în zonă.
