Produsul Intern Brut A Scăzut în Trimestrul 2 Cu 12,3%, La Aproape 239 De Miliarde De Lei

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510,49 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de semestrul I 2019.

Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224,253 de miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% faţă de trimestrul II 2019.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2020 faţă de varianta “semnal” publicată în comunicatul de presă din 14 august 2020 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile, precizează INS.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440,219 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de semestrul I 2019.

Din datele INS reiese că, faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2020, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, faţă de varianta “semnal” publicată în comunicatul de presă nr. 214 din 14 august 2020.

Recomandări

Patronul Euroins, Assen Hristov, acuză că „un angajat al SRI, Gabriel Cojocaru, care lucrează la prevenirea spălării banilor”, face parte din „haita care a ucis o companie sănătoasă, Euroins”

Estimările “semnal”, precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă, arată datele INS.

Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.

La scăderea PIB, în semestrul I 2020 faţă de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-3%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.

Recomandări

„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins

Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea a fost determinată în principal de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.

Recomandări

”Euroins a confundat România cu Bulgaria”. Șefii ASF ajung azi în fața instituției care îl reprezintă pe omul cu cea mai înaltă funcție dintr-o democrație: cetățeanul

O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%.

Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul 2 cu 12,3%, la aproape 239 de miliarde de lei

Știri mondene

Știri România