Preşedintele Societăţii Ştiinţifice de Matematică: „Profesorii au rămas în urmă şi nu s-au adaptat noului mod de gândire al elevilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Societăţii Ştiinţifice de Matematică, Radu Gologan, admite că majoritatea dascălilor au rămas în urmă şi nu s-au adaptat noului mod de gândire al elevilor, care s-a schimbat radical în ultimii 20 de ani.
În cadrul interviului acordat Libertatea.ro, Radu Gologan a recunoscut că modul de analiză şi gândire al elevilor s-a schimbat total în ultimele decenii, iar sistemul de învăţământ şi dascălii nu au fost capabili să ţină pasul cu noua generaţie.
"Mentalul copiilor, felul lor de a gândi s-a schimbat în totalitate în ultimii 20 de ani. Prin prisma modului diferit de comunicare din lume, prin intermediul calculatoarelor, tabletelor, telefoanelor, mass-media. Informaţia vine mult mai puternic, de la vârste foarte mici, şi copiii încep să gândeaască altfel. E foarte greu ca un copil, chiar foarte inteligent, să fie obligat să memoreze. Nu mai vrea şi nu mai înţelege de ce. Sistemul românesc nu s-a adaptat la schimbarea aceasta. Începe să se adapteze, dar este mult în urmă. Noi, dascălii, marea masă a dascălilor, nu suntem adaptaţi acelui nou creier al copilului. Iar asta se întâmplă peste tot în lume. Nu s-a găsit, încă, modalitatea corectă de a te adresa noului mental al generaţiilor de acum", a explicat preşedintele Societăţii Ştiinţifice de Matematică.
Radu Gologan spune, însă, că noile generaţii de profesori vin şi cu metode moderne de predare, mai uşor de înţeles şi acceptat de elevi.
"Există şi dascăli care se adaptează. În domeniul matematicii există foarte mulţi dascăli care s-au adaptat noilor tehnologii şi fac o altfel de matematică la clasă, inclusiv noile manuale care au apărut, conform programei pentru gimnaziu, la clasa a 5-a, sunt adaptate tehnologiilor IT, de exemplu", a precizat coordonatorul lotului olimpic de matematică al României.
Dar tocmai ministerul Educaţiei, în unele cazuri, şi părinţii în altele, se opun metodelor de predare alternative, care nu respectă întocmai metodologia stabilită de conducerea ministerului Învăţământului, ci care sunt adaptate nevoilor şi capacitatilor copiilor.
