Comparația programelor de guvernare ale lui Adrian Veștea (iunie), Siegfried Mureșan (septembrie) și Luca Niculescu (octombrie) arată că echipa celui din urmă a preluat formulări identice sau foarte asemănătoare, fiind vorba și de pasaje copiate integral, potrivit unei analize făcute de news.ro.
Programul de guvernare depus în Parlament pe 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu și asumat de PSD nu reproduce integral documentul Guvernului Veştea, dar are asemănări în mai multe domenii, de la finanţe şi investiţii la sănătate, administraţie locală şi infrastructură strategică.
„În unele cazuri, programul din octombrie păstrează denumirea unei măsuri, suma alocată, calendarul şi instituţia responsabilă, dar renunţă la explicaţiile din documentul mai amplu. În altele, formulările sunt apropiate sau includ aceeaşi enumerare de proiecte şi obiective. Aceste diferenţe sunt importante: faptul că două guverne propun aceeaşi investiţie nu dovedeşte automat copierea, dar preluarea aceleiaşi combinaţii de denumiri, cifre, termene şi soluţii poate constitui un indiciu relevant”, a remarcat news.ro.
Programul depus de Luca Niculescu în Parlament și asumat de PSD preia pasaje din documentul publicat în septembrie de coaliţia PNL–USR–UDMR, condusă de Siegfried Mureşan, inclusiv formulări tehnice, termene şi măsuri prezentate în aceeaşi ordine.
De exemplu, paragraful despre responsabilitatea fiscală de la pagina 63 din programul de guvernare al lui Siegfried Mureşan se regăseşte similar la pagina 6 a programului lui Luca Niculescu.
În documentul Mureşan, textul prevede: „Principiul responsabilităţii fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susţin Guvernul îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii”.
În programul Niculescu, la pagina 6, pasajul este formulat astfel: „Principiul responsabilităţii fiscale şi al solidarităţii este asumat de toate partidele care susţin Guvernul. Partidele îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii”.
Libertatea a cerut echipei premierului desemnat Luca Niculescu un punct de vedere și îl va publica atunci când îl va primi.
Reamintim că România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins, și Siegfried Mureșan, al cărui Guvern a picat și el la votul din Parlament.
Pe 5 octombrie, Nicușor Dan a desemnat al patrulea premier, pe Luca Niculescu. Guvernul acestuia are însă șanse mari să treacă la votul din Parlament, programat pe 20 octombrie.