Raportul Comisiei Europene din 2024. România are unele deficiențe privind statul de drept. Recomandările făcute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor în România, se precizează în raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, dat publicității miercuri, relatează News.ro.
Cuprins:
Comisia Europeană constată că, față de raportul din 2023, România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobbyul pentru membrii Parlamentului.
De asemenea, nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte întărirea normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
„Se preconizează că funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului vor fi îmbunătăţite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. În timp ce informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine în cele din urmă societăţile media din afara sectorului audiovizual. Este încă necesar să se consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media, iar lipsa finanţării face dificilă îndeplinirea mandatului de serviciu public de către televiziunea publică”, se notează raportul Comisiei Europene.
„În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, se pare că unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţii nu s-a îmbunătăţit încă. Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor”, se scrie în raportul Comisiei Europene.
Totodată, Comisia reproşează României că nu a făcut niciun progres suplimentar nici în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
„Sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficiente, deoarece persistă deficienţe. Se fac eforturi considerabile pentru a creşte calitatea şi transparenţa procesului decizional; guvernul recurge încă frecvent la ordonanţe de urgenţă, dar numărul acestora este în scădere”, a constatat Comisia Europeană în raportul său.
Adoptarea legislaţiei pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice rămâne în aşteptare.
În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar.
O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiţiei, dar aceasta nu acoperă scăpările.
Achizițiile publice, risc ridicat de corupție
Achiziţiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupţie şi, întrucât este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica domeniile şi procedurile cele mai predispuse la corupţie în domeniul achiziţiilor publice, arată raportul.
În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de întreprinderi este că nivelul de corupţie din sectorul public rămâne ridicat, arată raportul.
Documentul menţionează că în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023 realizat de Transparency International, România obţine un punctaj de 46/100 şi ocupă locul 25 în Uniunea Europeană şi locul 63 la nivel global. Această percepţie a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani, menţionează raportul. Totuşi, punerea în aplicare a Strategiei anticorupţie 2021-2025 (SNA) rămâne pe drumul cel bun, constată raportul.
Au fost luate măsuri pozitive pentru a obţine acreditarea a două instituţii naţionale pentru drepturile omului. Proiectele legislative şi o nouă strategie viitoare ar putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei organizaţiilor societăţii civile, „care continuă să se confrunte cu probleme juridice şi financiare”, mai spune Comisia Europeană.
Progresele făcute de România
În general, în ceea ce priveşte recomandările din Raportul 2023 privind statul de drept, România a făcut următoarele:
- unele progrese suplimentare în finalizarea procesului iniţiat pentru a lua în considerare recomandările din avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei.
- unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie.
- Unele progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
- unele progrese privind obţinerea acreditării unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
Recomandările Comisiei Europene pentru România
Pe această bază şi luând în considerare alte evoluţii care au avut loc în perioada de referinţă şi în plus faţă de reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă, se recomandă României:
- Să finalizeze procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, inclusiv prin consultări şi evaluări, în vederea îmbunătăţirii în continuare a legilor justiţiei cu o nouă ocazie.
- Să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie.
- Să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
- Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
- Intensificarea eforturilor de consolidare a normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
- Intensificarea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
- Continuarea procesului de acreditare a două instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.
La 15 septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), Comisia a închis oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă şi toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului.
Monitorizarea continuă în cadrul raportului privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre ale UE.
Alina Gorghiu, mulțumită de raportul privind statul de drept
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis că „este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie”.
„După închiderea MCV, acest raport bun este una dintre cele mai mari realizări ale Ministerului Justiţiei din ultimul an. Acest rezultat lăudabil este determinat de multă muncă şi de efortul conjugat al multor instituţii. Le mulţumesc pentru buna colaborare colegilor din Ministerul Justiţiei, Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public şi întregului sistem judiciar”, a spus Gorghiu.
„În toată această perioadă, dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene a fost constant şi de substanţă. Şi le mulţumesc şi lor pentru sprijin”, a punctat ea.
FOTO: Hepta
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
DanielDand 25.07.2024, 01:41
Bătaie da joc mai votați fraților Psd și PNL ca da 34 da ani sau făcut oamenii
CRH_RO 25.07.2024, 01:42
Aia ne zic verde in fata ca suntem praf, dar gorghia e multumita...
Meila 25.07.2024, 09:00
Nici nu vor face nimic, salariile marii ,șpagă mită , atîta știu politicenii noștri .
musatm000 25.07.2024, 11:31
Pana cand Avocatul Poporului si membrii Curtii Constitutionale nu vor fi alesi prin vot de popor nu va disparea coruptia si nici dreptate nu vom avea in Romania . Judecarea dosarelor Revolutiei si ale mineriadelor ,ale evenimentelor din 10august ar fi un prim pas ,cei ce tin tara pe loc stau ascunsi si nu vor sa raspunda pentru faradelegile facute.
mihailamihai14 25.07.2024, 13:04
Raportul Comisiei Europene (apărut ieri) nu contine niciun cuvânt despre situatia avertizorilor de integritate din țară (cu toate că trebuiau aplicate dupa aparitia Legii 361/2022 măsuri de protectie impotriva represaliilor). Toti (si nu exagerez) avertizorii de integritate sunt hartuiti la locurile de munca si li se dstruge cariera si nu de multe ori viața (a se vedea cel mai bun exemplu al medicului Camelia Roiu de la Spitalul de Arsi - 2016). Sunt eroii distrusi ai României iar sistemul nu îi ajuta deloc, ba mai mult îi distruge. Nici societatea civila nu face mai mult iar multitudinea de cazuri ale avertizorilor din țară nu razbate in presa centrala decât intr-un numar foarte-foarte mic (aproape nesesizabil).