Replica la ce?

Deja ma doare capul uitandu-ma la tevatura care se tot naste in jurul penibilei legi izvorate din frustrarile ministrului Pascu. Pana si Ion Iliescu a inceput sa se balangane jalnic dinspre o tabara spre alta declarand o data ca va bloca reziduurile legislative ale ministrului apararii, iar alta data ca „va media conflictul” dintre presa si clasa politica. In esenta, politicienii se plang ca presa le deformeaza imaginea. Dar de cand reflectarea realitatii nude se numeste deformare? Daca un politician este cocosat moral, lepros in educatie si chior de bun-simt, asta nu e datoria presei sa-i cosmetizeze caracterul. Marti, de exemplu, clasa politica, sau, ma rog, o parte din aceasta, si-a dezvaluit iar adevarata fata. Din Parlament s-a chiulit „pe rupte” pentru ca alesii au vrut sa vada meciul Franta-Danemarca. 300 de oameni care-si masoara nesimtirea in bani publici. Si tot marti, un asa-zis distins om politic, Radu F. Alexandru, acelasi care a pornit o campanie de la tribuna Senatului impotriva unui om de afaceri care nu a vrut sa-i sponsorizeze un penibil act pseudo-cultural, ii cerea premierului sa se impuste in cap. Senator al Romaniei, sau consilier al lui Bokassa? La asa oameni politici, trebuie o presa pe masura. Cat priveste dreptul la replica, acesta si-l pot dobandi dand replica propriei atitudini.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE