Reproducerea în spațiu, imposibilă din cauza microgravitației, arată oamenii de știință: „Obstacol fatal! Dacă oamenii nu pot procrea în afara atmosferei terestre, crearea unor civilizații autonome devine improbabilă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Adelaide, Australia, citat de publicația de specialitate Live Science și de TSN, arată că reproducerea umană în microgravitație este imposibilă. În spațiu, celulele sunt dezorientate, iar dezvoltarea embrionilor este blocată.
- Planurile umanității de a stabili așezări pe termen lung pe Lună și Marte sunt în pericol. Un nou studiu sugerează că, în condiții de gravitație zero, șansele de fertilizare reușită sunt practic inexistente.
- Microgravitația nu numai că dezorientează celulele, dar blochează și dezvoltarea embrionilor, au arătat cercetătorii Laboratorului de Biologie a Spermei și Embrionilor, Universitatea Adelaide.
Ce este un clinostat
Cercetători de la Universitatea din Adelaide au efectuat experimente pe celule umane, de șoareci și porci, folosind un „clinostat” pentru a simula condițiile din spațiu.
- Clinostatul este un dispozitiv de laborator care utilizează rotația lentă pentru a anula efectele gravitației, simulând condiții de microgravitație. Prin rotirea continuă a unei probe pe o axă orizontală, vectorul gravitațional este mediat, permițând studierea modului în care organismele se dezvoltă în absența unei direcții gravitaționale constante.
În astfel de condiții, spermatozoizii cădeau în labirinturi speciale care simulează tractul reproducător. Rezultatele au fost dezamăgitoare și au arătat că microgravitația dezorientează celulele și blochează dezvoltarea embrionilor.
Nicole McPherson, autoarea principală a studiului, a explicat: „Dacă eliminăm forța gravitației, este logic să presupunem că senzorii moleculari ai spermatozoizilor vor fi afectați, perturbând capacitatea lor de orientare și mișcare”.
În condiții normale, cu atracția gravitațională a Pământului, tractul reproducător feminin eliberează hormonul progesteron după ovulație, ca semnal chimic pentru a ajuta spermatozoizii să navigheze spre ovul, a spus McPherson.
Pentru a încerca să crească șansele ca spermatozoizii umani să ajungă la ovul în microgravitație, cercetătorii au adăugat acest hormon în sistem.
Șoareci și porci
Nici administrarea hormonului progesteron, care ajută la orientarea spermatozoizilor pe Pământ, nu a avut un efect semnificativ în spațiu.
În cazul șoarecilor, probabilitatea de fertilizare a scăzut cu 30%, iar la porci - cu 15%. Chiar și embrionii care au reușit să se formeze au prezentat întârzieri semnificative în dezvoltare.
„Celulele unui embrion trebuie să fie organizate corect pentru a dezvolta toate organele corpului. Microgravitația poate perturba oricare dintre aceste etape sau chiar toate”, a subliniat McPherson.
Descoperirile ar putea avea implicații majore pentru viitoarele planuri de colonizare a altor planete, cum ar fi Marte.
Dacă oamenii nu pot procrea în afara atmosferei terestre, crearea unor civilizații autonome în spațiu devine improbabilă.
Astronauții, ca subiecți
În prezent, astronauții sunt folosiți ca subiecți pentru studii, însă cunoștințele despre efectele pe termen lung ale microgravitației asupra sistemului reproducător uman rămân limitate.
McPherson a concluzionat că aceste cercetări contribuie, de asemenea, la înțelegerea mai profundă a vieții pe Pământ:
Gravitația nu este doar un fundal pentru viață, ci e și profund înrădăcinată în procesele biologice care o susțin.
Colonizarea pe Marte, „amânată”
Un grup internațional de cercetători a ajuns la concluzia că prezența apei lichide pe exoplanete nu garantează existența vieții
Conform rezultatelor cercetărilor, fosforul și azotul joacă, de asemenea, un rol-cheie în formarea organismelor vii. Aceste elemente sunt responsabile pentru procesele energetice ale celulelor și pentru formarea ADN-ului.
După cum a explicat planetaristul Craig Walton, apa lichidă este doar o condiție de bază pentru viață, dar nu este suficientă. Potrivit acestuia, chiar și prezența oceanelor nu înseamnă că viața este posibilă pe o planetă, dacă lipsesc elementele chimice necesare.
Cercetătorii au modelat procesele de formare a planetelor și au descoperit că în primele etape are loc o „sortare” a elementelor: elementele mai grele se scufundă în miez, în timp ce elementele mai ușoare rămân mai aproape de suprafață. Oxigenul joacă un rol important în acest sens.
Dacă nu există suficient oxigen, fosforul se leagă de elementele grele și se alătură nucleului. Dacă este prea mult, fosforul rămâne disponibil, dar atunci azotul se poate pierde în atmosferă și poate dispărea în spațiu.
Astfel, formarea condițiilor pentru viață depinde de un echilibru foarte delicat al elementelor chimice, ceea ce, potrivit oamenilor de știință, este un fenomen rar.
Oamenii de știință sugerează că tocmai un astfel de echilibru s-a dezvoltat pe Pământ, făcându-l unic printre planetele cunoscute și potențial potrivit pentru viață.
