SUA: republicanii nu au reușit deocamdată să obțină șefia Camerei Reprezentanților, din cauza luptelor interne din partid
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trei voturi nu au fost suficiente, marți, pentru ca republicanul Kevin McCarthy să obțină funcția de președinte al camerei inferioare a Congresului SUA. McCarthy, care se lovește de opoziția aripii conservatoare a partidului său, a promis că va continua lupta pentru importantul post, scrie New York Times.
Republicanii americani s-au lovit marți de un blocaj, în tentativa de a-l alege pe președintele Camerei Reprezentanților, o funcție care le revine, după ce la alegerile din 8 noiembrie au câștigat majoritatea în camera inferioară a Congresului.
Și asta pentru că Kevin McCarthy, principalul candidat republican pentru preluarea funcției, a pierdut trei voturi, după ce s-a lovit de opoziția aripii conservatoare radicale a partidului.
Republicanul din California trebuie să primească 218 voturi pentru a deveni președinte al Camerei și nu are prea mult spațiu de manevră, deoarece partidul controlează doar 222 de locuri. El a obținut doar 203 voturi, în primele două tururi de scrutin. În al treilea tur de scrutin de marți, lucrurile au stat și mai prost, reușind chiar să piardă un vot.
Neplăcut pentru noua majoritate republicană a fost și faptul că democratul Hakeem Jeffries a primit mai multe voturi decât McCarthy în toate cele trei tururi de scrutin, în ciuda faptului că, teoretic, democrații, minoritari, nu au cum să obțină funcția.
În urma eșecului repetat și pe fondul certurilor dintre republicanii moderați și cei conservatori, Camera și-a suspendat sesiunea și a decis să se reunească din nou miercuri la prânz pentru a relua votul.
De altfel, blocajul nu pare să fi pus capăt tentativelor lui McCarthy de a obține importantul post, din care speră să deraieze agenda administrației democrate a președintelui Joe Biden. El a promis că nu se va retrage până când nu va câștiga funcția, fiind gata să forțeze mai multe voturi dacă este necesar.
„Rămân până când vom câștiga”, a declarat McCarthy între al doilea și al treilea vot.
Lucrurile nu stau însă bine, pentru McCarthy și pentru republicani în general, din punct de vedere al imaginii. McCarthy este primul candidat la funcția de președinte care nu a reușit să câștige acest vot, în ultima sută de ani.
Iar eșecul a avut răsunet. Un consultant politic republican din California a susținut că McCarthy a trăit „cea mai umilitoare zi din cariera sa politică”, o replică care a fost preluată pe larg de ziarele din statul natal al republicanului.
Nu era clar în acest moment cât timp le-ar putea lua republicanilor să rezolve impasul sau care este strategia lui McCarthy, dacă are una, pentru a reveni după eșecuri.
Iar deocamdată nu există un contracandidat viabil. Republicanul Andy Biggs din Arizona, un lider al rebeliunii conservatoare, a atras doar 10 voturi în timpul primului tur de scrutin. O variantă, scrie New York Times, este ca republicanii să se orienteze spre o variantă alternativă, cum ar fi Steve Scalise, un politician din Louisiana.
În orice caz, revolta acestei aripi radicale, scrie New York Times, a expus diviziunile profunde din partid și a paralizat Camera în prima zi de guvernare republicană, întârziind depunerea jurământului a sute de membri ai Congresului și amânând orice activitate legislativă.
Înfrângerile suferite de McCarthy au venit în ciuda unei lungi campanii de lobby dusă de acesta în încercarea de a aduna voturile necesare.
Pentru a convinge aripa de dreapta a partidului, el a atacat în mod repetat legea pentru finanțarea activităților guvernului și i-a cerut lui Alejandro Mayorkas, secretarul pentru securitate internă, să demisioneze sau să se confrunte cu o potențială procedură de destituire.
La sfârșitul săptămânii, într-un ultim efort de a-și convinge criticii, el a prezentat cele mai importante propuneri de până acum, dezvăluind un pachet de reguli care reglementează modul de funcționare a Camerei, inclusiv așa-numita regulă Holman, care le permite legislatorilor să taie mai ușor finanțarea unor programe publice.
Cea mai mare concesie a sa a fost acceptarea unei reguli care ar permite ca 5 congresmeni să convoace oricând un vot rapid pentru a-l demite pe președintele Camerei.
