Revoluție pe piața muncii: 92% dintre români vor să fie propriii șefi

În timp ce România se pregătește să rescrie regulile pe piața muncii prin transpunerea directivei europene privind munca pe platforme digitale, un studiu internațional Ipsos vine cu un mesaj puternic: flexibilitatea nu mai este un beneficiu, ci o așteptare de bază.

Realizat în 25 de țări, studiul arată că munca prin platforme digitale a depășit de mult zona de „noutate” și a devenit o piesă funcțională a economiei moderne din România. Una care sprijină atât lucrătorii, cât și afacerile locale.

Libertatea de a munci, pe primul loc

Ce spun datele? 92% dintre români consideră că lucrătorii ar trebui să poată decide când și cât muncesc.

În același timp, 70% susțin păstrarea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele tradiționale de angajare care ar putea limita independența lucrătorilor.

„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, explică Alina Stepan, reprezentanta Ipsos România.

Nu concurență, ci completare pentru piața muncii

Departe de a fi percepută ca o amenințare pentru joburile clasice, munca pe platforme este văzută mai degrabă ca o soluție adaptată realităților actuale. 45% dintre români o văd ca pe o soluție care răspunde unor nevoi neacoperite de piața tradițională a muncii.

Majoritatea respondenților sunt de acord că munca pe platforme ajută anumite grupuri să obțină venituri suplimentare și au identificat următoarele categorii ca fiind principalii beneficiari ai acestor oportunități:

• studenți: 86%
• tineri intrați pe piața muncii: 78%
• părinți care caută echilibru între familie și venit: 73%
• persoane vârstnice care își completează pensia: 70%

Motor pentru economia locală

Dincolo de impactul asupra lucrătorilor, studiul arată că platformele de livrare joacă un rol tot mai important pentru afacerile locale.

Acestea au devenit parteneri relevanți pentru sectorul HoReCa și pentru retailul local din România:

• 81% dintre români sunt de acord că platformele sprijină restaurantele și magazinele locale.
• 83% au descoperit afaceri locale noi prin intermediul acestor aplicații.
• 72% spun că aceste servicii le îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții de zi cu zi, prin economie de timp și confort.

„82% dintre românii consideră platformele de livrare o parte firească a vieții”

„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, avertizează Glen Hodgson, secretar general al Freelance Movement.

Dar dincolo de dezbateri, datele sugerează un fapt simplu: 82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.

Această orientare pro-flexibilitate se regăsește și în Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, poziționând România ca unul dintre actorii relevanți în tranziția către munca digitală.

Studiu realizat în 25 de țări cu 22.500 de respondenți

Cercetarea prezentată în cadrul Romanian Future of Work Policy Lab a fost comandată de Wolt și realizată de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.

În România, studiul a inclus un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, cu cote aplicate în funcție de vârstă, gen și regiune.

Rezultatele fac parte dintr-un studiu european mai amplu, desfășurat în alte 24 de țări, pe lângă România, cu un eșantion total de aproximativ 22.500 de respondenți. Studiul analizează percepțiile publicului privind munca pe platforme și viitoarele reglementări în domeniu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro