Riscurile unei mese pe zi

Consumul unui singur pranz copios duce la o serie de reactii care favorizeaza depunerea de grasime:
Suprasolicitarea secretiei insulinice a pancreasului poate duce la tulburari de glicoreglare si chiar la diabet zaharat;
Grasimile, asociate cu o sinteza crescuta de colesterol, ar explica riscul aparitiei mai frecvente a aterosclerozei;
Cheltuielile calorice legate de digestia si absorbtia alimentelor sunt mai mari in cursul meselor mai reduse cantitativ si repetate decat in cazul meselor unice;
Individul infometat mananca foarte repede, iar in cursul infulecarii grabite senzatia de satietate tinde sa persiste, dovedind ca alimentele consumate intrec mult necesitatile.
Se recomanda ca ratia alimentara zilnica sa se imparta in 3, 4 sau chiar 5 mese pe zi (la copii si adolescenti) si sa se renunte la masa zilnica unica.
Consumul de dulciuri la sfarsitul mesei mareste capacitatea de saturare.
Repartizarea ratiei alimentare zilnice in mai multe reprize, in functie de capacitatea digestiva a organismului, permite digestia si absorbtia optima a alimentelor. In cazul repartizarii in 3 mese se va administra la micul dejun 30% din valoarea calorica a ratiei, la pranz 50% si seara 20%. Daca se repartizeaza ratia in 4 mese, micul dejun va cuprinde 25-30% din valoarea calorica a ratiei, gustarea din timpul diminetii 10-15%, pranzul 35-50% si cina 15-20%.
Pentru a realiza senzatia de saturare este necesar ca la fiecare masa sa existe un aliment cu putere mare de saturare (carne si preparate din carne), asociat cu cele mai usor digestibile (paine, cartofi si legume) care ,,nu tin de foame,,. Puterea de saturare a acestora din urma creste prin asocierea de grasimi (unt, untdelemn). Consumul de dulciuri la sfarsitul mesei mareste capacitatea de saturare a alimentelor consumate, facand uneori ca timpul de ramanere a acestora in stomac sa se dubleze.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE