România atrage mai puţini turişti străini acum decât în comunism. Albania, de 6 ori mai atractivă

În 1980, România primea 3,4 milioane de turiști străini

În 1980, România primea peste 3,4 milioane de turiști străini. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație și integrare europeană, numărul abia depășește 2 milioane. Această scădere dramatică plasează România în urma multor țări vecine în ceea ce privește atragerea turiștilor.

Albania, de exemplu, atrage acum de aproape 6 ori mai mulți turiști decât România. Ungaria, cu o populație mai mică, primește de 6 ori mai mulți vizitatori. Bulgaria, cu o ofertă similară, ne depășește de 3 ori.

„Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT.

Nu există o strategie coerentă pentru turism

ANAT subliniază lipsa unei strategii coerente și consecvente în domeniul turismului după 1989. Alin Burcea, președintele ANAT, declară în comunicatul citat de Economica: „Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Şi singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă şi aplicată după Revoluţie”.

Lipsa de investiții și viziune strategică a dus la această situație. Bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, o sumă insuficientă pentru a concura pe piața internațională.

ANAT identifică discontinuitatea ca o problemă majoră. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii și priorități, ceea ce duce la o lipsă de coerență în promovarea României ca destinație turistică.

În timp ce alte țări au creat agenții profesioniste și au implementat modele de atragere a rutelor aeriene, România încă se luptă cu strategii pe termen scurt.

Turismul ar putea reprezenta peste 10% din PIB-ul României

Această situație are implicații economice semnificative. Turismul ar putea reprezenta peste 10% din PIB-ul României, generând investiții, locuri de muncă și dezvoltare regională.

Pierderea potențialilor turiști înseamnă pierderi directe de miliarde de euro anual și zeci de mii de locuri de muncă potențiale în sectoare precum HoReCa, transport și cultură.

Critică dură la adresa ministrului Radu Miruță

ANAT critică dur abordarea actualului ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță. Conform comunicatului ANAT, ministrul «nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu».

ANAT cere ca turismul de incoming să fie declarat prioritate economică. Asociația propune o strategie multianuală, un buget predictibil și mecanisme transparente pentru susținerea sectorului.

De asemenea, se subliniază necesitatea unui parteneriat public-privat real și a profesionalizării în domeniu, în locul rotației politice.

Situația turismului în România este critică și necesită acțiuni imediate, concluzionează ANAT.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro