Cum a ajuns România să fie cea mai curată țară pe harta europeană a poluării. La polul opus e Marea Britanie

Culoarea verde reprezintă cea mai mică poluare, iar cea roșie, cea mai mare poluare

Studiul de mediu, condus de Diana Ivanova, o cercetătoare norvegiană de la Universitatea de Știință și Tehnologie, arată o mare discrepanță între estul și vestul Europei, când vine vorba despre emisiile periculoase de carbon.

Marea Britanie conduce detașat în topul țărilor cu cele mai multe emisii de gaze. La polul opus se află România, care are cele mai mici valori de emisii.

Grecia poluează mai mult decât Germania

Se presupune că emisiile de gaze, care produc efectul de seră și încălzirea globală, provin în special din țările industrializate. România nu mai are industrie, deci nu mai are nici emisii de carbon.

Conform hărții europene a poluării, cea mai “murdară” este Anglia, apoi Grecia, Finlanda și Germania. Dar au Grecia și Finlanda industrii atât de puternice încât să se încadreze la mari poluatori, înaintea Germaniei?

“Grecia este o țară care produce vapoare și are o industrie chimică foarte dezvoltată. Grecii prelucrează mult calcar și, în același timp, nu au vegetație suficientă pentru a absorbi poluarea. La un moment dat, un grec îmi spunea la Atena că ei au frunze cât avem noi copaci în București, adică raportul este net în defavoarea lor. Iar Finlanda are o industrie minieră extraordinar de dezvoltată, de aceea finlandezii au ratingul economic de țară AAA, adică maximum. Această industrie minieră, coroborată cu densitate mare de populație pe sudul mai cald al țării și a lipsei de bogăție vegetală în acele ținuturi reci duc la apariția aici a unei poluări a aerului mai mari decât în multe alte zone de pe continent”, ne-a explicat economistul George Vulcănescu (foto).

Americanii și chinezii produc cel mai mult gaz periculos din  lume

La nivel mondial, cele mai multe emisii de carbon vin din SUA (6.049.435 de tone – adică 22% din totalul emisiilor) și China (5.010.170 de tone – 18,4% din totalul emisiilor), motiv pentru care retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris va avea un impact nefericit asupra lumii și mediului.

Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale “mult sub” 2°C, începând din anul 2020.

Motivele încălzirii globale sunt interpretate diferit

Schimbările climatice reprezintă o problemă globală semnificativă care ne afectează pe toți.

Încălzirea globală și modificările climatice la care asistăm sunt explicate de oamenii de știință în trei moduri.

Unii specialiști, printre care și meteorologul român Dumitru Baltă, spun că aceste modificări nu sunt altceva decât cicluri naturale ale climei. Alții pun în seama industrializării excesive emisiile de carbon care produc efect de seră la nivel global și încălzirea periculoasă a climei.

În fine, generalul Emil Străinu, dar nu numai el, a susținut că schimbările climatice la care asistăm sunt în mare măsură efectul intervenției militare asupra mediului prin intermediul “armelor climatice”. Aceste aparate sofisticate pot provoca punctual inundații, vânt puternic sau chiar cutremure. Experimentarea unor astfel de aparate ar fi produs un dezechilibru general al mediului, care nu mai poate fi ținut acum sub control.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE