EXCLUSIV | România exportă aur la preţ de minereu de cupru!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anul 2013 România a început să exporte minereu de cupru de la Roşia Poieni, prin Cupru Min, societate minieră cu capital de stat. Uluitor este faptul că în compoziţia mienereului din acest zăcământ se află inclusiv aur şi argint, după cum ne-a sugerat chiar ANRM. Cu toate acestea, tot zăcământul este exportat la preţ de minereu de cupru!
Teoretic, la Roşia Poieni se află 60% din zăcămintele de cupru ale țării. Conform Enciclopediei Economiei Resurselor Minerale din România, cantitatea totală de cupru curat din subsolul ţării noastre este de aproximativ 9 milioane de tone – din care aproximativ 5 milioane de tone sunt la Roşia Poieni. Cuprul se tranzacţionează la valoarea de aproximativ 4.450 de euro pe tonă. Adică la Roşia Poieni un zăcământ care valorează 22,3 miliarde euro. Ce se întâmplă concret la Roşia Poieni? Oficial se vând 331.890 de tone de concentrate de cupru, despre care actele nu spun ce conţin de fapt. Este secret! Suma pe care România ar urma să o câştige din această afacere ar fi de aproximativ 300 de milioane de euro.
De ce este secret? Pentru că în realitate zăcământul de la Roşia Poieni conţine, pe lângă cupru, şi o cantitate de 85 de tone de aur curat! Demn de reţinut este faptul că minereurile de cupru din România sunt de tip hidrotermal, care conţin şi aur (Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, Editura Agir, 2014). Tona de aur se vinde cu 34 de milioane de euro. Dar…
La Roşia Poieni aurul despre care am vorbit mai sus este vândut la preţ de concentrat de cupru, cu 880 de euro pe tonă! Menţionăm că acest concentrat de cupru este, tehnic, produsul prelucrării primare a minereului scos din mină. Concentratul vândut este transportat în afara României, unde intră în unităţile de metalurgie a metalelor neferoase, pentru a separa cuprul pur, aurul pur, argintul pur şi alte minereuri neferoase care se găsesc în minereu. Ţara noastră a avut şi ea asemenea unităţi de metelurgie neferoasă, arondate minelor de cupru, argint, aur etc., dar au fost scoase din funcţiune în anii ’90, pe motiv că zăcămintele româneşti de toate tipurile s-au epuizat. După ce a fost închisă metalurgia neferoasă şi toate minele, a început privatizarea zăcămintelor despre care se spusese că s-au epuizat. Aceasta este, pe scurt, istoria din ultimii 25 de ani a industriei extractive din ţara noastră.
Am întrebat Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), de ce se vând 85 de tone de aur la preţ de mineru de cupru la Roşia Poieni. Răspunsul:
”În România, actul oficial privind evidenţa resurselor rezervelor geologice este documentaţia de calcul a rezervelor pe zăcământ, certificată prin încheierea de omologare a rezervelor.
În cazul zăcământului Roşia Poieni, încheierea de omologare este făcuta exclusiv pentru minereu de cupru cu conţinut scăzut”. Altfel spus, la Roşia Poieni se extrage, oficial, minereu de cupru, exclusiv.
Continuarea comunicatului ANRM este deosebit de interesantă: ”Zăcămintele de cupru diseminat cu conţinut sărac pot conţine în general cantităţi mult subordonate de aur şi/sau argint. De aceste cantităţi se ţine cont în calculul rezervelor sub formă de echivalent valoric în cupru. În consecinţă redevenţa se plăteşte pentru toate componentele utile din minereu”.
După cum se observă, în acest paragraf se sugerează că există aur în zăcământ, mai mult, există şi argint. De asemena, se sugerează că în mod normal ar trebui să se plătească o redevenţă. Această redevenţă nu se plăteşte pentru că oficial contractul este semant pentru exportarea minereului de cupru, exclusiv!
