România, pe lista țărilor acuzate că au folosit pandemia pentru a limita libertatea de exprimare, potrivit unui raport Human Rights Watch
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România este vizată în raportul dat publicității joi de organizația pentru drepturile omului după decizia de a bloca, în timpul stării de urgență din 2020, mai multe site-uri acuzate că au publicat știri false despre criza sanitară. Numeroase alte guverne sunt menționate în raport pentru că au interzis protestele sau pentru că au bătut, amendat și condamnat critici, de la jurnaliști la cadre medicale sau opozanți politici.
Cuprins:
Cel puțin 83 de guverne din întreaga lume au folosit pandemia COVID pentru a justifica limitarea libertății de exprimare și cea a dreptului la protest, arată un raport al Human Rights Watch (HRW).
Legile vagi elaborate în toiul crizei sanitare au criminalizat libertatea de exprimare, spune organizația ce militează pentru drepturile omului, care observă că printre cei persecutați de autorități s-au numărat, alături de grupări ale opoziției politice, și jurnaliști, activiști sau cadre medicale.
România este vizată, alături de alte zeci de țări, pentru cenzura aplicată prin intermediul legilor și prin blocarea site-urilor. Singurul stat din UE care se află alături de România la acest capitol este Ungaria.
”De la începutul pandemiei, cel puțin 24 de guverne au introdus legi noi și reguli care au interzis jurnaliștilor și altora să contrazică poziția oficială a autorităților pe tema COVID sau pe tema măsurilor pentru combaterea COVID, sau să vehiculeze ceea ce autoritățile consideră a fi dezinformare sau informație ce cauzează panică sau induce frica sau neîncrederea în contextul pandemiei COVID”, precizează HRW.
Raportul face trimitere la două articole de presă care documentează instanțele în care autoritățile române au decis blocarea mai multor site-uri, pentru vehicularea de informații false despre pandemia COVID.
În total, 15 site-uri au fost blocate de ANCOM în timpul stării de urgență, pe baza decretului pentru instituirea stării de urgență.
Un prim exemplu în acest caz a fost ortodoxinfo.ro, site care a fost blocat pentru titluri precum: ”Se pregătește omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare și exterminare”.
În luna mai, înlocuirea stării de urgență cu starea de alertă a dus la încetarea deciziilor ANCOM.
”Încălcarea drepturilor fundamentale”
”Guvernele ar trebui să combată COVID-19 încurajând populația să folosească măștile, nu să tacă din gură”, a precizat Gerry Simpson, director pentru crize și conflict al HRW.
”Bătaia aplicată criticilor pașnici, încarcerarea, acuzarea și cenzurarea acestora încalcă multe drepturi fundamentale, inclusiv cel al libertății de exprimare, în vreme ce nu face nimic pentru a stopa pandemia”, a adăugat acesta, cerând ONU să verifice dacă statele își respectă obligațiile privind drepturile omului.
Raportul a menționat cinci modalități cheie prin care guvernele din mai multe țări au comis abuzuri din ianuarie 2020, când virusul a început să se răspândească în întreaga lume.
Violență
Jurnaliștii și bloggerii au fost atacați fizic de forțele de securitate din cel puțin 18 țări, din cauza faptului că au relatat detalii despre felul în care autoritățile combat pandemia.
În India, cel puțin 50 de jurnaliști au fost arestați, agresați fizic sau li s-au făcut plângeri după ce au relatat despre greșelile guvernului în combaterea pandemiei.
Cel puțin nouă dintre aceștia au fost bătuți, doi dintre ei în custodia poliției.
Abuzuri au mai fost comise în Uganda, Cuba, Malawi sau Ucraina, potrivit HRW. Uganda primește o mențiune specială, deoarece autoritățile au arestat un candidat la președinție, pentru încălcarea regulilor COVID, apoi au reprimat demonstrațiile de susținere pentru acesta, omorând cel puțin 54 de persoane.
Arest, detenție, acuzare
Autoritățile din cel puțin 51 de țări au folosit criza sanitară pentru a justifica acuzarea sau amendarea oamenilor care și-au exprimat opoziția față de felul în care autoritățile au combătut pandemia sau pe alte teme, mai spune raportul.
Deja din februarie 2020, oameni din cel puțin trei țări care au criticat măsurile autorităților se aflau la închisoare, în Bangladesh, China sau Egipt.
În Turcia, Ministerul de Interne a anunțat că între martie și mai, 1.105 utilizatori ai rețelelor sociale au postate mesaje ”provocatoare” pe tema pandemiei, care au rezultat în încarcerarea sau anchetarea a 510 persoane.
Iar autoritățile ruse au pus sub acuzare cel puțin 190 de persoane, în special jurnaliști, activiști și politicieni, suspectați că au răspândit informații false despre COVID.
Abuzuri de acest gen au mai avut loc și în multe alte țări, inclusiv Venezuela, Cuba, Malaysia sau India.
Ungaria este menționată la acest capitol după ce mai mulți oameni au fost reținuți din cauza unor postări pe rețelele sociale.
În mai 2020, Euronews cita poliția maghiară care preciza că 16 oameni au fost chestionați și că în total au investigat 87 de cazuri pentru ”publicarea de informații false”.
Un caz semnificativ a fost cel al lui János Csóka-Szűcs, un membru local al partidului de opoziție Momentum, care a fost reținut pentru câteva ore după ce a distribuit o postare în care se preciza că autoritățile au eliberat mai multe paturi dintr-un spital pentru a face loc bolnavilor COVID.
El a fost reținut deoarece ar fi ”obstrucționat eforturile de combatere a pandemiei”.
Cenzură prin intermediul legilor
La capitolul la care este vizată și România sunt menționate în total 52 de țări, care au folosit legi noi sau vechi pentru a cenzura presa și criticii.
Printre țările menționate se află și Ungaria, care a schimbat Codul penal pentru a permite condamnările pentru vehicularea de informații false, cu o pedeapsă posibilă de până la cinci ani de închisoare.
Pe lista statelor vizate se mai află printre altele Republica Moldova, Bolivia sau Etiopia.
Critici mai dure sunt aduse Chinei, în contextul cenzurii aplicate pe Internet după moartea doctorului Li Wenliang, cel care a încercat să atragă atenția cu privire la apariția coronavirusului.
China este criticată și pentru expulzarea unor jurnaliști străini, în vreme ce alte țări sunt vizate pentru interzicerea unor ziare.
Restricționarea accesului la informații despre sănătatea publică
Cel puțin nouă țări sunt vizate de raport pentru că au suspendat sau au restricționat dreptul de a primi informații privind sănătatea publică.
Brazilia este una dintre aceste țări, președintele Jair Bolsonaro fiind acuzat că a pus populația în pericol îndemnând-o să nu respecte regulile sanitare.
Turcia este vizată la acest capitol pentru că a refuzat să publice statistici exhaustive privind numărul de infectări între martie și noiembrie, lucru care a dus la subraportarea inițială a cazurilor.
Interzicerea protestelor
Raportul menționează că cel puțin zece țări au interzis în mod ”arbitrar” sau au reprimat protestele privind pandemia sau au folosit regulile COVID pentru a interzice manifestațiile.
În Hong Kong, forțele de securitate au arestat zeci de oameni și au interzis un protest de Ziua Națională a Chinei, invocând regulile COVID.
Și Algeria a invocat pandemia pentru a interzice protestele, punând astfel capăt unui an de manifestații masive antiguvernamentale.
