Podul peste Tisa, care face legătura cu Ucraina, șubred, plin de găuri și peticit. Al doilea pod, un proiect ”suspendat” – FOTO

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

La capătul din Ucraina al podului peste râul Tisa, un tată renunță la bagaje și își ia în brațe copilul. Ceilalți pietoni îi strigă să nu-l lase pe cel mic singur. Podul din lemn este o cursă cu capcane. Șubred, plin de găuri și peticit pe alocuri cu scânduri.

A fost inagurat în urmă cu zece ani, în prezența președintelui român de atunci,  Traian Băsescu, și a celui ucrainean, Viktor Iușcenco. Cele două țări au vrut ca elementul de infrastructură să aibă o valoare simbolică și economică puternică. Nu a răspuns așteptărilor pentru a doua parte. Are o singură bandă de mers și nu suportă vehicule mai grele de 3,5 tone.

,,S-a demarat o procedură de renovare. N-am fost să văd, dar știu că se pune lemnărie nouă. Problema este circulația rutieră”, a declarat, pentru Libertatea, prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan.

Al doilea pod a rămas doar o promisiune

În 2013, guvernul României vorbea pentru prima oară despre ridicarea unui al doilea pod peste Tisa, în zona Teplița, tot din Sighetu Marmației. Fostul prefect de Maramureș, Anton Tohian, spunea că ,,podul va fi unul cu patru benzi, două dus și două întors. Va avea o lungime de 240 m, cu 900 m până la legătura cu DN 18, iar pe partea ucraineană vor fi 1.200 m până la legătura cu Drumul Naţional 09. Părţii ucrainene i-au fost prezentate trei variante de construcţie a podului”.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Importanța construcției este descrisă pe larg într-un memoriu de prezentare al Ministerului Mediului, publicat pe site-ul instituției în martie 2016.

• Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicație moderne, cu implicații in dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creșterii siguranței traficului, micșorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelurile în zonele tranzitate în prezent și scurtarea legăturilor rutiere cu Rusia, Țările Baltice, Polonia, Ungaria și Slovacia.
• Pentru finanțarea proiectului pot fi utilizate instrumente structurale, respectiv Fondul de coeziune, Fondurile structurale și alte surse de finantare (surse bugetare).

”Ne învârtim în jurul cozii”

În fiecare an, de la momentul primului anunț, oficialii spun că sunt cu un pas mai aproape de începerea proiectului. În realitate, însă, partea română și-a luat gândul de la el și dă vina pe ucraineni.

”Proiectul s-a împotmolit în Ucraina. S-a făcut studiul de fezabilitate, dar Ucraina nu a fost de acord cu amplasamentul inițial. Proiectul nu are viabilitate, dar mai bine ne spuneau de la început. Acum ne învârtim în jurul cozii”,  a mărturisit prefectul de Maramureș, pentru Libertatea.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Planul de a ridica un al doilea pod peste Tisa a mâncat deja bani. Prefectul Vasile Moldovan a confirmat că studiul de fezabilitate s-a făcut deja, iar relatări ale presei vorbesc despre cheltuieli de aproximativ 800.000 de euro.

*Până la momentul publicării acestui articol, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu a răspuns întrebărilor adresate de către ziarul Libertatea în legătură cu acest subiect.

Citește și:

INTERVIU VIDEO/ Ministrul de Externe al Ucrainei: „Nu închidem școli românești”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro