România va avea cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după începerea ajustării fiscale, spune un bancher

Măsurile de austeritate pot afect consumul

Ajustarea fiscală, adică măsurile luate de guvern pentru a reduce deficitul bugetar, este necesară pentru a stabiliza finanțele publice. Cu toate acestea, poate avea și efecte negative pe termen scurt, cum ar fi încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului. Măsurile de austeritate, cum ar fi creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice, pot afecta consumul și investițiile private.

„România are și va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală.

Conform informațiilor incluse în actualul plan de guvernare, povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private.

Astfel, cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE)”, a explicat Negrescu.

Totodată, aceasta spune că „așteptările de creștere economică au fost reduse la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%)”.

„Riscuri tot mai mari”

Conform celui mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit, în prezent economiștii băncii anticipează o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către
Banca Națională a României în 2025, cu 0,25 puncte procentuale în noiembrie.

„Observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, spun experții.

În acest context, inflația anuală la finalul anului 2025 ar putea fi mai mare de 5%, existând riscul ca nici în 2026 să nu coboare în intervalul țintă.

„Ne așteptăm ca inflația anuală la finalul anului 2025 să fie peste 5%, existând riscul ca nici în 2026 să nu coboare în intervalul țintă, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creșteri ale cotei TVA-ului sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului. Drept urmare, în acest moment anticipăm o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României în 2025, cu 0,25 pp în noiembrie, și observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, spun economiștii.

De asemenea, aceștia previzioneză o mișcare ușoară a cursulii în acest interval până la sfârșitul anului, după ce cotația euro-leu s-a mutat în intervalul de tranzacționare de 5-5,10, cu un nivel de 5,07 la final de decembrie.

„Credem că România își va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, dacă nu vor exista întârzieri majore în implementarea programului de guvernare și dacă vom vedea primele îmbunătățiri pe plan fiscal”, se mai precizează în raport.

Accelerare a creșterii PIB-ului

Totodată, raportul scoate în evidență faptul că perspectivele economice ale Europei Centrale și de Est depind din ce în ce mai mult de cererea internă, deoarece tensiunile comerciale și evoluția slabă a sectorului auto european afectează cererea externă.

În țările Europei Centrale și de Est (ECE), membre ale UE, UniCredit se așteaptă la o accelerare a creșterii PIB-ului, de la 2% în 2024, la 2,2% în 2025 și la 2,5% în 2026.

„Intitulat «Navigating the Tariff Tide/Navigând pe valul tarifar», raportul macroeconomic din iunie 2025 arată modul în care consumul gospodăriilor și investițiile finanțate de UE rămân principalii piloni ai rezilienței economice în regiunea ECE. Piețele muncii aflate sub presiune, cu rate relativ scăzute ale șomajului, susțin creșterea salariilor reale și, prin urmare, consumul”, se mai precizează în document.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro