Romanii merg la concursuri cu vinuri falsificate

Vrancea, patria vinului, a devenit paradisul falsificatorilor de vinuri care, in decursul anilor, au pus la punct adevarate retete menite sa insele vigilenta unui degustator atent si chiar a laboratoarelor de specialitate. Inspectorii OPC spun ca desi din 1999 si pana in prezent au dat amenzi serioase celor care comercializeaza vin fals si au redus mult acest fenomen, el inca persista.
„Vinul se falsifica fiindca asa se castiga mai bine, dar si datorita faptului ca bucurestenii, care reprezinta cea mai importanta piata de desfacere a vinului din Vrancea, vor vinuri dulci si usoare, adica total pe dos fata de vinurile din judet”, a declarat pentru Libertatea Gabriel Peicu, inspector in cadrul OPC. Conform acestuia, falsificarea vinurilor era o practica folosita pe scara larga de majoritatea viticultorilor din Vrancea in perioada 1998-1999, insa numarul celor care falsifica vinuri a mai scazut in ultimul timp.
Gabriel Peicu spune ca mai multe probe de vin fals duse la laboratoarele din Bucuresti nu au putut fi catalogate cu exactitate daca sunt false sau nu. Retetele falsificatorilor de vinuri sunt diversificate, in functie de gustul omului. Vinul fals se fabrica fie din alcool cu apa si zahar, fie din drojdia care rezulta din fermentarea mustului, peste care se pune apa si zahar, acest din urma vin numindu-se pichet. „Vinul facut cu drojdie e un vin ordinar, care poate cauza sanatatii fiindca in procesul de fermentare drojdia poate produce si alcool metilic”, spune inspectorul Peicu, care adauga faptul ca falsificatorii „dreg” vinul in functie de gustul clientului.
„Gustul de sauvignon se obtine cu ajutorul florilor de vita de vie uscate din care se face o fiertura concentrata care se adauga in „vin”. Coriandrul macerat da gust de otonel, iar diversi aromatizanti care se gasesc in comert si care se folosesc in cofetarii dau diverse alte gusturi. Caramelul, de exemplu, se foloseste pentru a da culoare vinului, iar gelatina pentru a-i da limpezime”, spune Gabriel Peicu. Pentru falsificatori, vinurile facute din apa, zahar si alcool alimentar sunt cele mai profitabile, fiindca pretul de productie este foarte scazut. Specialistii spun ca vinul falsificat poate fi produs cu maximum 5.000 lei/litru, iar castigul poate fi de 300%. „Pe piata pretul vinului alb este de 15.000-20.000 lei. Falsificatorii vand insa vinul cu 15.000 lei pentru ca ei oricum isi tripleaza castigurile”, spune Liviu Burtea, fostul director al OPC Vrancea.
Tupeul falsificatorilor dar si „maiestria” lor au ajuns atat de departe incat au fost cazuri in care la concursurile oenologice au fost descoperite probe falsificate cu care podgorenii se inscrisesera in competitie.
La editia 2004 a concursului „Vinul Podgoreanului”, organizat in localitatea Odobesti, judetul Vrancea, in perioada 15-17 aprilie, 16,74% din probele de vin au fost falsificate, adica din 221 de podgoreni care s-au inscris in concurs 31 au venit de acasa cu vin fals.
„Ma ingrijoreaza procentul foarte mare al vinurilor eliminate. Acestea sunt vinuri produse prin practici nepermise din saculet si cu sticluta si pot sa va spun ca un european nu ar bea un vin din acesta nici daca l-ar primi gratuit. Cei care fac astfel de vinuri nu ar trebui sa aiba tupeul sa participe la un asemenea concurs, ci sa citeasca legislatia in vigoare mai intai, dupa care sa vina la noi la facultate sa invete procesele de vinificatie. Pana astazi aveam curajul sa spun ca in Vrancea nu exista vinuri false, dar m-am inselat”, a declarat pentru Libertatea un renumit oenolog, profesorul universitar Ioan Namolosanu, de la Universitatea de stiinte Agricole Bucuresti.
Specialistii spun ca vinurile albe sunt cele mai des falsificate si care se preteaza falsificarii, insa se pare ca au aparut cateva metode si pentru falsificarea vinurilor rosii. „Ciresele, in special cele negre, pot face dintr-un „vin alb” unul negru”, e de parere Gabriel Peicu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE