Romanul care si-a batut moneda proprie la Paris

In 1971, arhitectul Dorin Iormeanu a avut ocazia sa-si impuna proiectul unui oras al viitorului, Delta IOR, in cadrul INCREST, un institut de cercetare condus la acea vreme de Henri Coanda. Sub protectia celebrului inventator, proiectul futurist al lui Iormeanu, in care locuintele erau ovale, parea a fi pe punctul de a lua fiinta in zona Deltei Dunarii: un oras in care sa locuiasca si sa creeze oamenii de geniu. Din pacate, Henri Coanda a murit in 1972, iar ideile de la INCREST, inclusiv Delta IOR, au intrat pe linie moarta. Arhitectul orasului viitorului a demisionat. Fiind si artist plastic, dupa cateva luni a primit o invitatie la o expozitie in Liban. In timp, a devenit patronul unei firme de arhitectura-design si a contractat proiecte de milioane de dolari in Europa, Africa si Orient. In viata am invatat ca se pot castiga usor banii daca muncesti eficient. Eu i-am si cheltuit insa cu aceeasi usurinta. In 1980 ii vine ideea de a crea o marca proprie pentru productiile artistice. La vremea respectiva Franta era tara cu cele mai mari depozite particulare in lingouri din aur, francezii iubind mai mult siguranta traditionala a aurului, in detrimentul depozitelor in bani. Pentru a avea insa aurul asigurat, proprietarul lui era obligat sa-l pastreze in banci. Pentru a-l pastra acasa, si a fi si asigurat in acelasi timp, nu avea decat o singura solutie: sa-l transforme in opera de arta. Aici a intervenit imaginatia artistului Iormeanu. A lansat, cu ajutorul celebrei banci Credit Lyonais si al imprimeriei Blancher Ladowski - patronata de nepotul sculptorului Landowski, cel care a realizat Christul imens din Rio de Janeiro - monedele de conceptie proprie numite i’Or. Adica aurul lui Iormeanu, cum ar veni, sau aurul cultural. Lingoul din metal pretios à la Iormeanu are incastrata moneda i’Or, care este turnata separat, pe una din fetele exterioare, ca semn distinctiv al obiectului.