Rubla rusească s-a prăbușit, pe fondul creșterii cheltuielilor militare și al scăderii exporturilor, iar Kremlinul critică banca centrală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consilierul economic al lui Vladimir Putin a avertizat luni că guvernul își dorește o rublă puternică și că se așteaptă la o normalizare a situației în scurt timp, scriu Financial Times și Reuters.
Rubla s-a prăbușit la minimumul ultimelor 16 luni față de dolar, în condițiile în care creșterea cheltuielilor militare și reducerea veniturilor obținute din exporturi au pus presiune pe moneda care suferea deja din cauza sancțiunilor occidentale.
Moneda rusească a pierdut aproximativ 25% din valoarea sa în acest an și s-a tranzacționat sub 99 de ruble pentru un dolar, pe măsură ce impactul războiului a început să se resimtă tot mai puternic. Scăderea a anulat astfel creșterea de anul trecut, când debutul invaziei Rusiei în Ucraina a antrenat o creștere puternică a prețurilor la petrol și gaze, scrie Financial Times.
Scăderea s-a accelerat în ultimele săptămâni, sporind presiunea economică asupra Moscovei, după ce sancțiunile occidentale au limitat intrările de capital, iar statele europene au redus dependența de livrările de energie rusească, micșorând astfel veniturile pe care Moscova le obține din vânzările de petrol și gaze.
Economia internă a fost stimulată de cheltuielile guvernamentale pentru apărare și de angajamentele sociale, cum ar fi „plățile de sicriu” - cele primite de familiile soldaților care au murit pe frontul din Ucraina. Dar acest lucru a crescut, de asemenea, deficitul bugetar, împingând moneda și mai jos.
În același timp, sporirea bruscă a cheltuielilor a determinat o creștere cu 20% a importurilor anuale în prima jumătate a acestui an.
„Foarte puțină valută intră în țară, așa că s-a conturat o nevoie de valută”, a declarat Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei, în prezent opozant din exil al Kremlinului.
„Importurile au revenit acum la nivelul de dinainte de război, doar că acum importăm toate bunurile de consum și produsele din China, Turcia, Asia Centrală și Emirate, și nu din Occident. Însă trebuie să le plătești într-o anumită monedă, iar nimeni nu vrea ruble”, a mai spus fostul oficial.
Criticile Kremlinului
O reducere abruptă a ratei dobânzilor anul trecut a pus și mai multă presiune asupra rublei. Banca Centrală a Federației Ruse și-a redus rata de la 20 la 7,5% în mai puțin de un an.
Cheltuielile guvernamentale stimulează importurile, cu un decalaj scurt, a explicat pentru Financial Times Natalia Lavrova, economistă la BCS Global Markets. „O politică monetară relaxată face același lucru cu un decalaj mai lung”, a adăugat ea.
Într-un rar exemplu de critică în interiorul sistemului, propaganda rusă s-a grăbit să dea vina pentru actuala situație pe Banca Centrală, a cărei șefă, Elvira Nabiullina, a fost atacată de linia dură a Rusiei pentru că a fost „prea liberală” cu deprecierea rublei.
„Ce se întâmplă în această țară! Cum s-a ajuns la acest curs de schimb? În cele din urmă, acest lucru va duce la o creștere a prețurilor de consum și va coincide cu campania electorală”, a declarat Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori ai televiziunii de stat din Rusia, cu referire la alegerile prezidențiale ruse din martie anul viitor.
Acum, critici au început să vină și de la cel mai înalt nivel, scrie Reuters.
Consilierul economic al lui Putin, Maxim Oreșkin, a subliniat într-un articol de opinie pentru agenția de știri TASS că Kremlinul dorește o rublă puternică și se așteaptă la o normalizare în scurt timp - o intervenție ce ar putea determina o acțiune rapidă a băncii naționale.
„Principala sursă a slăbirii rublei și a accelerării inflației este politica monetară moale”, a scris Oreșkin. „Banca Centrală are toate instrumentele necesare pentru a normaliza situația în viitorul apropiat și pentru a se asigura că ratele de creditare sunt reduse la niveluri sustenabile”, a adăugat el.
„O rublă slabă complică transformarea structurală a economiei și afectează în mod negativ veniturile reale ale populației”, a mai spus oficialul, observând că „este în interesul economiei rusești să avem o rublă puternică”.
O rază de speranță pentru Moscova
Fluxurile comerciale au devenit forța motrice din spatele mișcărilor rublei, după ce tranzacțiile externe cu moneda rusească au încetat în primăvara anului trecut, scrie Financial Times.
Potrivit cifrelor oficiale publicate săptămâna trecută, excedentul de cont curent al Rusiei - diferența dintre exporturi și importuri - a scăzut cu 85% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.
Presiunea asupra contului curent amenință să slăbească și mai mult moneda și să alimenteze inflația pe măsură ce costul importurilor crește.
Sofya Donets, economistă-șefă pentru Rusia la Renaissance Capital, o bancă de investiții din Moscova, a declarat pentru Financial Times că rubla „tinde să fie stabilă atunci când excedentul de cont curent este aproape de 5 miliarde de dolari și peste”. În iulie însă, excedentul a scăzut la 1,8 miliarde de dolari.
Cu toate acestea, există o rază de speranță pentru Moscova, scrie cotidianul financiar. Veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu peste 40% în primele șapte luni ale anului, comparativ cu 2022, deoarece embargourile și plafonarea prețurilor impusă de G7 au redus substanțial prețurile.
Dar în iulie, veniturile au început să își revină, depășind 800 de miliarde de ruble pentru prima dată de la intrarea în vigoare a acestor sancțiuni.
Frumosul1 14.08.2023, 14:54
Au început problemele ptr.imperiul rus poate cândva va fi pace
Aura1 14.08.2023, 14:58
Consecințele.
VolodimirZelenski 14.08.2023, 15:01
Umilinta suprema: dolarul castiga in fata rublei. Vudejea devine mai ieftina cu ocazia asta.
MirunaI 14.08.2023, 16:45
Era de asteptat asta
Ion3laClaudia 14.08.2023, 17:01
Naspa