Cum au ajuns rușii să justifice un război pe care spun că nu-l doresc. Rezultatul unei strategii de decenii a regimului Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cei mai mulți ruși susțin războiul într-un mod pasiv, apolitic, găsind justificări pentru acțiunile guvernului, chiar dacă acestea le stârnesc emoții negative, arată o analiză a Laboratorului de Sociologie Publică, publicată de iStories, un site independent de știri din Rusia. Explicația? Pentru a-ți transforma emoțiile negative într-o poziție politică trebuie să ai abilitățile de a-ți forma o poziție, de a participa la instituțiile democratice, la instituțiile societății civile, iar acestea au fost distruse în mod sistematic în Rusia, explică cercetătorii.
Cuprins:
Opinia generală este că majoritatea cetățenilor din Federația Rusă se pronunță în favoarea războiului declanșat de Vladimir Putin. De exemplu, în cel mai recent sondaj al Centrului Levada, 77% dintre ruși au spus că susțin, cu diferite grade de convingere, acțiunile armatei ruse în Ucraina.
Dar percepția societății rusești asupra războiului este mai complexă, sugerează o analiză a Laboratorului de Sociologie Publică, un grup de cercetători independenți cu sediul în Sankt Petersburg, publicată de site-ul iStories.
Pentru că la întrebarea directă privind sprijinul pentru război multă lume alege să răspundă „corect” (adică așa cum așteaptă Kremlinul), mulți cercetători folosesc întrebări suplimentare pentru a determina nuanțele.
Spre exemplu, proiectele Extreme Scan și Chronicles i-au chestionat pe ruși cu privire la atitudinile lor față de decizia ipotetică a lui Putin de a retrage trupele și de a direcționa fondurile bugetare către armată.
Cei care susțin războiul nu doar declarativ, dar care nu doresc nici retragerea trupelor și vor ca guvernul să aloce fonduri bugetare pentru cheltuieli militare se încadrează în nucleul susținătorilor (iar dacă este adevărat contrariul, în nucleul oponenților).
Potrivit sondajului Extreme Scan and Chronicle din octombrie 2023, nucleul de susținătorilor războiului reprezintă 12% din populație, iar nucleul de opozanți este de 18,5%.
Estimările specifice ale numărului de opozanți și susținători convinși ai războiului în societatea rusă diferă, dar toate sondajele independente arată că aceste două grupuri constituie o minoritate a populației. Majoritatea rușilor se situează undeva la mijloc, neavând o viziune coerentă asupra războiului, susține analiza Laboratorului de Sociologie Publică.
Pentru a înțelege cum gândesc mai exact rușii, sociologii au efectuat și cercetări calitative. Este vorba de interviuri în profunzime, care permit formularea unor ipoteze despre motivația oamenilor. Din februarie 2022, au fost efectuate trei valuri de astfel de cercetări, cu sute de interviuri care au analizat nuanțele din opiniile cetățenilor.
Prima etapă. Șocul
Izbucnirea războiului i-a bulversat pe majoritatea rușilor. Treptat, însă, percepția lor s-a stabilizat.
Oamenii care nu erau interesați de politică înainte de război au trecut la un sprijin pasiv și nesigur pentru acțiunile armatei ruse. Ei înțeleg că războiul este rău, dar găsesc scuze pentru el, explică sociologii în analiza publicată de iStories.
Mulți văd războiul ca pe un lucru inevitabil, un aspect al realității, cu care nu are rost să te cerți - nu poți decât să îl accepți, simțindu-te în același timp neliniștit și temător, observă cercetătorii.
Imediat după izbucnirea războiului au existat persoane care au spus că nu au trăit nicio emoție, deoarece se așteptau la așa ceva - dar acestea au fost foarte puține. Cei mai mulți dintre respondenți au împărtășit sentimente de șoc, au spus că imaginea lor despre lume a fost spulberată, s-au plâns că nu au putut să mănânce, să doarmă sau să se oprească din plâns.
În analiza lor, cercetătorii oferă exemplul a patru astfel de persoane.
„A existat o stupoare, o lipsă de înțelegere a motivelor. Și a existat o asemenea disperare. Și această teamă a crescut timp de două sau trei săptămâni. A fost pur și simplu insuportabil de greu”, a declarat în octombrie 2022 o femeie de 30 de ani, angajată în sectorul IT.
„A fost în timpul zilei, când dimineața am văzut elicoptere spre Kiev, ceea ce nu corespundea deloc cu imaginea mea despre lume. Am fost într-o stare de șoc pe tot parcursul lunii martie”, a declarat un bărbat de 32 de ani.
„Am fost în stare de șoc timp de două zile. Am fost crescut normal, și iată-ne atacând o țară frățească”, a declarat un pensionar de 63 de ani.
„Prima mea reacție a fost furia, pentru că nu am înțeles și nu înțeleg cum a fost posibil așa ceva, cum în secolul XXI este posibil să ataci o țară vecină”, a declarat, de asemenea, o altă femeie, o studentă de 18 ani, în martie 2022.
Cine sunt acești oameni - opozanți sau susținători ai războiului? Ambele, spun cercetătorii.
Dintre cele patru declarații de mai sus, una aparține unui oponent al războiului, iar celelalte trei aparțin unor oameni care, după un timp, au început să justifice războiul.
În primele etape, când atitudinea lor față de război nu fusese încă formată, ei, asemenea oponenților războiului, au avut un șoc. Apoi, în următoarele săptămâni și luni, și-au format o atitudine față de război, iar percepția sa s-a stabilizat.
Oamenii care înainte de război urmăreau politica, citeau presa liberală și erau critici la adresa regimului, au reușit să își transforme emoțiile negative într-o poziție negativă. Ei au devenit oponenți ai războiului.
Cei care nu urmăreau agenda știrilor, nu erau interesați de politică și trăiau vieți exclusiv private nu au avut instrumentele necesare pentru a-și transforma emoțiile negative într-o poziție negativă față de război, explică cercetătorii.
Etapa a doua. Automotivarea
Rușilor le-ar fi fost greu să trăiască într-o stare de șoc constant. Așa că au început să facă un efort aproape conștient pentru a-și reconstrui o imagine distrusă a lumii.
Eu au început să caute scuze pentru ceea ce se întâmplase, apelând, printre altele, la propaganda de stat. Au devenit astfel susținători pasivi și nesiguri ai războiului, explică cercetătorii Laboratorului de Sociologie Publică.
În același timp, cei care nu au fost zombificați de propagandă au încercat să se convingă că argumentele acesteia erau adevărate și că explicau corect acțiunile Rusiei. În acest caz nu a fost vorba de zombificare, ci de autoconvingerea oamenilor.
Așa a avut loc, treptat, normalizarea războiului.
Cum justifică oamenii apolitici războiul? Cel mai adesea nu asistăm la o aprobare a războiului, ci la o justificare a acestuia, observă sociologii. Asta presupune că actul justificat nu este neapărat unul bun (altfel nu ar fi nevoie să fie justificat), dar există factori care contrabalansează caracterul reprobabil al actului.
Cei care aprobă războiul nu îl consideră condamnabil. Această atitudine este mai degrabă tipică nu pentru un grup de susținători apolitici, ci pentru susținătorii convinși ai războiului. Pentru cei care doar îl justifică, lucrurile sunt diferite.
O femeie a explicat spre exemplu, în 2022, că nu susține neapărat acțiunea militară. „Dar, după cum înțeleg eu, fie nu a existat nicio cale de ieșire, fie există alte lucruri pe care nu le știm și nu le vom ști niciodată”, a spus ea.
Un bărbat a insistat că este ferm împotriva războiului, dar a subliniat că, în acest caz, și Ucraina sau NATO ar fi trebuit să fie împotriva războiului.
Evidente, aici, spun cercetătorii, sunt încercările constante ale respondenților de a arăta că sunt oameni normali, pacifiști, dar forțați să justifice această situație teribilă.
Acest tip de sprijin pentru război se caracterizează prin presupunerea că războiul a fost necesar și a fost o decizie corectă. Ei nu sunt siguri de acest lucru, dar speră că a fost.
„Poate că guvernul a făcut ceea ce trebuia, poate că nu a avut altă opțiune sau poate că a fost cel mai bine pentru țara noastră, cel mai bine pentru poporul nostru. Dar vreau să cred că acestea sunt faptele care au ghidat guvernul nostru atunci când a creat această așa-numită operațiune specială”, a spus, spre exemplu, un bărbat de 22 de ani, în primăvara lui 2022.
Unii oameni au evitat practic să evalueze ce se întâmplă, prezentând războiul ca pe un fapt inevitabil.
„A fost bine sau a fost rău? Nu știu, nu pot spune, dar s-a întâmplat”, a observat o femeie în august 2023.
Etapa a treia. Suferința
Sprijinul apolitic este adesea însoțit de emoții mai degrabă negative decât pozitive. Ca în primăvara anului 2022, oamenii continuă să se confrunte cu anxietate, stres și frică. Acestea sunt emoții foarte stabile.
În toate cele trei faze ale studiului, cercetătorii au observat frecvent aceste emoții: frică, stres și mai ales anxietate. Unii respondenți au spus că se tem de amenințarea nucleară, alții - de înfrângerea militară a Rusiei, alții - de războiul civil, iar alții - de incertitudinea viitorului.
Oamenii apolitici care susțin războiul nu au o viziune pozitivă asupra viitorului, atât personal, cât și național. Scenariul cel mai dezirabil, dar nerealist pentru ei este, în mod paradoxal, sfârșitul războiului.
Ei doresc pace, dar pacea trebuie să fie neapărat în condițiile Rusiei. În același timp, consideră că prelungirea conflictului este un scenariu realist, dar nedorit.
Acești oameni nu au o imagine clară a victoriei. Ei nu cred că aceasta va duce la schimbări pozitive în viața lor și a țării. Dar a pierde li se pare un dezastru și mai mare.
„Există un scenariu al unui conflict prelungit, înghețarea acestuia. Acesta ar fi cel mai trist scenariu pentru mine. Vreau să se încheie cu ceva lipsit de ambiguitate: fie Rusia câștigă, ceea ce bineînțeles că îmi doresc, fie Ucraina câștigă, ceea ce nu îmi doresc, dar cu care va trebui să mă confrunt”, a spus un bărbat de 34 de ani.
Etapa a patra. Acceptarea
Interviurile arată că, în cele din urmă, o normalizare treptată a războiului s-a instalat.
Acesta devine o parte inevitabilă a realității cu care oamenii trebuie să se obișnuiască. Războiul e ca o catastrofă naturală, o manifestare a unor procese globale care se întâmplă undeva departe și pe care nu le putem influența, precum uraganele sau inundațiile, în care mor mulți oameni.
Este mai bine ca acestea să nu existe, dar nu poți fi împotriva uraganelor și a inundațiilor. Și nu poți fi împotriva războiului, este inutil și stupid - așa gândesc acești oameni, ecplică sociologii.
„Eu îmi doresc ca totul să se termine repede, ca toată lumea să se așeze, să se pună de acord, să împartă totul. Dar îmi dau seama că mulți oameni nu vor asta. Nu depinde de noi și mai ales de ucraineni. Nu-mi place nimic acolo! Dar nu se schimbă nimic din asta”, a spus o femeie intervievată în noiembrie 2022.
Aici, spun cercetătorii, este vizibil un paradox deosebit. La începutul războiului, acești oameni au fost șocați. Li se părea că s-a întâmplat imposibilul.
Câteva luni mai târziu și până în ziua de azi, ceea ce părea cândva imposibil începe să pară inevitabil.
În 2023, oamenii aveau deja o dorință tot mai mică de a vorbi despre război, chiar și neoficial și în conversații informale.
Războiul îi îngrijora în continuare pe respondenți, dar aceștia au încercat să împingă acest subiect undeva în fundal, pentru a se convinge că este posibil să ducă o viață normală.
Nici pro, nici contra
Sprijinul apolitic pentru război nu este singurul tip de sprijin pentru război în Rusia, dar este foarte frecvent.
Este caracteristic oamenilor care se consideră în afara politicii, nu urmăresc știrile, doresc să fie lăsați în pace și să li se permită să ducă o viață privată. Aceasta este o parte semnificativă a populației rusești.
Ca în cazul oponenților războiului, imaginea lor despre lume a fost distrusă de începutul acestuia. Dar, treptat, ei au început să reasambleze această imagine distrusă și să găsească justificări.
Dacă acești oameni sunt întrebați direct dacă susțin războiul, ei vor răspunde afirmativ.
Astfel, ei se încadrează chiar în cei 70% de „susținători” din sondajele oficiale. În ciuda faptului că acești oameni își exprimă adesea nemulțumirea față de război și spun că nu le place, trebuie subliniat că este vorba totuși de susținere, deși una mai complicată.
În același timp, spun cercetătorii, este incorect să numim acești oameni susținători ai războiului. Ei nu aprobă atât de mult războiul, cât îl justifică - ca fiind răul cel mai mic.
Mulți dintre ei nici măcar nu sunt siguri că este justificat: ei doar speră că este. Sunt în mod constant îngrijorați de război, nu văd niciun scenariu pozitiv, dar îl prezintă ca pe un rău necesar, o catastrofă naturală căreia nu i se poate rezista, care nu poate fi decât acceptată.
Această „susținere a războiului” este rezultatul formei de structură socio-politică care s-a dezvoltat în țară de-a lungul deceniilor cu Vladimir Putin la guvernare, spun sociologii.
Pentru a-ți transforma emoțiile negative într-o poziție politică trebuie să ai abilitățile de a-ți forma o poziție, de a participa la instituțiile democratice, la instituțiile societății civile, iar acestea au fost distruse în mod sistematic în Rusia, explică ei.
Prin urmare, mulți ruși nu au fost în măsură să condamne nici măcar decizia autorităților, care, în aprecierea lor, a fost împotriva propriilor interese, concluzionează analiza.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Crisan2025 25.02.2024, 18:25
În estul Ucrainei, există o mare comunitate de vorbitori de limbă rusă, iar unii dintre aceștia doresc autonomie sau chiar secesiune.Rusia dorește să-și mențină influența în regiunea fostei Uniuni Sovietice, în timp ce Ucraina caută să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială.Regiunea Donbas din estul Ucrainei este bogată în resurse naturale, cum ar fi cărbunele și gazele naturale, ceea ce poate fi un factor de interes economic pentru anumite părți implicate,Rusia, America, Germania, etc. . Războiul din Ucraina are un impact devastator asupra populației civile și asupra țării în ansamblu, generând suferință umanitară și tensiuni geopolitice semnificative.
Catalin08 25.02.2024, 18:29
Sa vina toti satanistii muscalai la apel, cu propaganda in gura, insetatati dupa sangele ucrainenilor, ca niste animale turbate! Hooo, satanistilor, hooo, sunteti niste reptile demonice, insetate de sange, hoo, in Vecinul Costica cu voi toti!!
Daniel1 25.02.2024, 18:49
Ucrainenii nu trebuiau sa ucida rusi,asa cum au facut o pana la invazie,occidentul trebuia sa asigure punerea in aplicare a tratatelor de la Minsk,si cred ca nu se ajungea aici. Dar interesul a fost exact sa se ajunga aici,fapt recunoscut de Merkel,care a spus ca tratatele au fost facute doar ptr a minti din nou Rusia.
suparman 25.02.2024, 18:55
Foarte bună analiză, la nivel de clasa a 9-a. Are avantajul ca se bazeaza pe un model care se poate aplica la orice problema sociala, de exemplu la epidemia covid, sau la alegerile pentru primaria orasului Slobozia, cu aceleasi rezultate, zero, in intelegerea fenomenului social respectiv.
Realist2023 25.02.2024, 19:19
Nu e deloc suprinzatoare reactia (mai curand non-reactia) cetatenilor rusi, au o lunga istorie de trai in autocratii si dictaturi, sunt obsinuiti sa se adapteze la rau, sa indure si sa taca.