Viața criticilor războiului în școlile Rusiei: o studentă e acuzată de terorism, profesorii sunt demiși. Toți au fost raportați de colegii lor

La scurt timp după atacul asupra podului Crimeei, o studentă de 19 ani din Rusia, Olesia Krivțova, a postat pe Instagram o critică la adresa războiului Moscovei din Ucraina.

Colegii ei de la Universitatea Federală de Nord, din orașul nordic Arkhangelsk, au făcut o captură de ecran după această postare, precum și după o serie de comentarii anti-război împărtășite de tânără pe un mic grup de discuții, și au raportat-o autorităților.

Trei luni mai târziu, oficialii ruși au considerat că acest lucru este suficient pentru a o adăuga pe Krivțova pe o listă de teroriști și extremiști și pentru a o acuza de discreditarea armatei ruse în conformitate cu legile adoptate în martie anul trecut pentru a înăbuși criticile publice la adresa războiului.

Cazul lui Krivțova, scrie Washington Post, ilustrează profunzimea intoleranței față de disidență în Rusia, una care vizează nu doar mișcările de opoziție politică organizată, ce au fost în mare parte dezmembrate, ci și indivizi aparent inofensivi.

19-year-old feminist Olesya Krivtsova is under trial in Arkhangelsk for her anti-war posts. The denunciation was written by her classmates, and the criminal case is based on an expert report from her university. Dear collegues, a story revealing for modern Russia. pic.twitter.com/KhE4GNKlEd
— Kirill Martynov (@kmartynov) January 4, 2023
 

Televiziunea de stat a transformat cazul într-un material de propagandă, un politician local a sugerat că tânăra ar trebui trimisă pe front. Krivțova a fost deja reținută de două ori, a doua oară fiind acuzată că a cumpărat bilete de tren pentru a fugi din Rusia, acuzație pe care studenta o neagă.

Acum, ea este în arest la domiciliu și își așteaptă procesul pentru acuzații care ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani.

În ochii autorităților ruse, postările au reprezentat o recidivă. În primăvară, Krivțova lipise afișe împotriva războiului în piața orașului și a fost amendată pentru că a „discreditat public forțele armate ruse”.

„Dacă tot ești atât de deștept, nu vei mai lucra într-o instituție de stat”

Cazul studentei este cel mai răsunător caz recent și a făcut valuri în presa internațională. Dar universitățile din Rusia au numeroase situații mai mult sau mai puțin similare, iar publicația independentă Meduza a făcut o scurtă trecere în revistă a acestora.

În prima zi a invaziei Rusiei, spre exemplu, Dmitri Rudakov, profesor la Departamentul de Management și Servicii al Universității Tehnice de Stat din Omsk, a publicat o postare împotriva războiului pe rețeaua socială VK.

„Mi-e rușine de țara mea. Eu sunt împotriva războiului. Voi face tot ceea ce depinde de mine astfel încât Rusia să piardă acest război”, a scris Rudakov cu majuscule. A doua zi a fost convocat pentru o discuție de către șefa departamentului.

„Un ofițer FSB mă aștepta în birou”, a declarat Rudakov pentru Meduza. Iar ofițerul l-a întrebat direct: cum este posibil să nu fie patriot? Lui Rudakov i s-a mai spus că statul îl hrănește, că îi dă o mulțime de bani și că, practic, el nu este recunoscător.

„Dacă tot ești atât de deștept, nu vei mai lucra într-o instituție de stat”, i-a spus reprezentantul serviciului de securitate.

Pe 21 aprilie, Dmitri a aflat că trei dintre studenții săi au semnat un denunț împotriva sa la administrația universității. Studenții, a declarat Rudakov pentru Meduza, au spus că profesorul provoacă „agitație politică” la cursurile sale și l-au acuzat de „impunerea unei atitudini negative față de țară și de oraș”.

În urma denunțului, Rudakov a fost concediat pentru „comportament imoral”.

Acum, Dmitri contestă concedierea în instanță. Mărturia studenților care au participat la cursurile lui Rudakov după începerea războiului și care au vorbit în apărarea acestuia nu a fost acceptată de judecător, a declarat conferențiarul.

„Un act imoral”

Cazul lui Rudakov nu e nici pe departe singular. Ilia Inișev, care preda la Școala Superioară de Economie din 2010 o serie de cursuri pe teme culturale, a fost concediat în decembrie anul trecut pentru un „act imoral”.

Mai exact, el scrisese un comentariu pe Facebook, în care citase fraza ucraineană devenită celebră: „Nava de război rusă, du-te dracului”.

„Am aflat premisele clare (pentru concediere) pe la sfârșitul lunii noiembrie. Am primit o scrisoare în care mi se cerea să o sun înapoi pe președinta Comisiei de etică academică. Ea m-a informat că prorectorul Alexei Koșel a depus o observație despre declarațiile mele la comisia de etică și că ar trebui să o ia în considerare”, a spus lectorul.

Inițial, toți membrii Comisiei de etică au votat pentru a-i recomanda profesorului să se abțină în viitor de la folosirea injuriilor și să șteargă comentariul. Ulterior, lucrurile s-au înrăutățit, iar comisia s-a reunit și a concluzionat că afirmațiile lui Inișev „sunt considerate de legislația rusă ca fiind menite să discrediteze forțele armate ruse”.

Apoi, a urmat demiterea. „Pe 27 decembrie am primit ordinul de concediere, în care se preciza că sunt vinovat de un act imoral”, a spus Inișev pentru Meduza.

Profesorul intenționează acum să părăsească Rusia. Inișev crede că universitatea este complet pierdută.

„Când ai astfel de educatori, nu ai nevoie de dușmani externi”

Denis Grekov, un profesor care preda gândirea critică și lucra de mai bine de șapte ani la Institutul de Științe Sociale al Academiei Ruse de Economie Națională și Administrație Publică, și-a pierdut și el locul de muncă.

Ce s-a întâmplat? În ajunul zilei de 9 mai 2022, el a scris o postare pe Facebook în care a susținut că propaganda rusă nu mai poate folosi imaginea Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Mitul pe care propaganda sovietică și apoi cea rusă l-a construit în jurul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a epuizat. Și a devenit învechit nu doar pentru uz extern, ci și pentru uz intern”, a scris Grekov în două limbi: rusă și ucraineană.

O altă profesoară universitară, istorica Natalia Tanșina, a citit postarea lui Grekov și a condamnat-o. „Când (există) astfel de educatori ai tinerei generații, nu avem nevoie de dușmani externi”, a scris ea pe Telegram.

Pe 11 mai, conducerea facultății i-a cerut lui Grekov să demisioneze. El a declarat pentru Meduza că a fost de acord să plece deoarece institutul se confrunta deja cu multe probleme. „Superiorii mei au fost nevoiți să-mi ceară demisia pentru că erau sub presiunea procuraturii și, din câte am înțeles, o presiune destul de substanțială”, a spus Grekov.

Studenții au scris o scrisoare deschisă în apărarea lui Grekov, deși, spune el însuși, a încercat să îi descurajeze. Administrația universității nu a reacționat în niciun fel la această scrisoare.

Concedierea lui Grekov din cauza poziției sale antirăzboi a fost dezbătută activ pe rețelele sociale, și de teama de a nu fi urmărit penal, fostul profesor a părăsit Rusia.

La sfârșitul lunii martie, administrația Institutului de Științe Sociale, unde lucra Grekov, a organizat o întâlnire cu șefii de grupe, în cadrul căreia s-a discutat despre modul în care trebuie tratat războiul din Ucraina. Acestora li s-a cerut să denunțe profesorii care exprimă un punct de vedere „greșit”.

„Nu cred că am dreptul moral să tac“

Într-o situație asemănătoare s-a aflat Olga Lizunkova, care la debutul invaziei lucra ca profesoară de engleză la Universitatea de Stat de Inginerie și Economie din Nijni Novgorod.

„După ce a fost anunțată mobilizarea, studenții m-au întrebat ce părere am despre asta”, și-a amintit Lizunkova, într-o conversație cu Meduza.

„Le-am spus să nu se ducă la biroul de înrolare militară, deoarece oamenii sunt trimiși la război pentru a fi carne de tun. Apoi am adăugat că Ucraina a fost mai puternică (pe câmpul de luptă)”, spune ea.

A doua zi, directorul adjunct pentru afaceri academice, Nikolai Smirnov, a venit la cursul pe care îl preda Lizunkova și, chiar în timpul orei, i-a cerut să vină în biroul său.

Mai întâi, potrivit profesoarei, acesta a informat-o că a fost suspendată, iar apoi și-a exprimat îndoielile cu privire la competența ei. „A început să mă amenințe cu acuzații penale și cu faptul că voi fi declarată agent străin”, spune Lizunkova.

„Mi-a cerut să scriu o scrisoare explicativă, să vorbesc cu rectorul și asta a fost tot. M-am gândit la asta și a doua zi l-am sunat pe Smirnov și i-am spus că vreau să renunț. Nu eram mulțumită cu un astfel de loc de muncă, unde eram certată ca o fetiță pentru poziția mea”, spune profesoara.

La început, Smirnov a refuzat să o concedieze pe profesoară și i-a cerut acesteia să „își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale”, fără a explica despre ce ar putea fi vorba. Dar după o oră s-a răzgândit.

A doua zi, poliția a venit la institut și a interogat studenții, profesorii și pe directorul adjunct cu privire la declarațiile profesoarei. Ea a devenit apoi ținta unui proces administrativ.

„Am contactat Alianța Profesorilor și ei m-au sfătuit deja cum să mă comport. De asemenea, poliția a vrut să mă interogheze în legătură cu acest caz, dar am refuzat, invocând articolul 51. Au fost, desigur, surprinși că îmi cunoșteam drepturile”, continuă profesoara.

Studenții institutului au început să strângă semnături pentru a cere revenirea la muncă a Lizunkovei, dar apoi, ei au fost chemați în biroul conducerii universității, unde li s-a cerut să nu se amestece.

După aceea, Olga a părăsit Rusia.

Lizunkova nu regretă decizia de a demisiona: „Nu cred că este corect să taci din gură atunci când se vorbește despre lucruri importante. Nu cred că am dreptul moral de a rămâne tăcută”, a spus ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE