Primele scanări ale creierelor utilizatorilor ChatGPT arată că inteligența artificială erodează memoria și gândirea critică

Metodologia studiului

Studiul a relevat că utilizatorii ChatGPT au prezentat cel mai scăzut nivel de implicare cerebrală și performanțe sub medie la nivel neuronal, lingvistic și comportamental. Aceste rezultate ridică îngrijorări cu privire la potențialul impact negativ al utilizării excesive a inteligenței artificiale în procesul de învățare, în special pentru utilizatorii tineri.

Participanții au fost împărțiți în trei grupuri și li s-a cerut să scrie eseuri de tip SAT folosind ChatGPT, motorul de căutare Google sau fără niciun ajutor. Activitatea cerebrală a fost monitorizată prin EEG în 32 de regiuni ale creierului. Rezultatele au arătat că grupul care a folosit ChatGPT a avut cea mai redusă implicare cerebrală.

Nataliya Kosmyna, autoarea principală a studiului, a explicat motivul publicării rapide a rezultatelor: „Ceea ce m-a motivat cu adevărat să public acum, fără a aștepta o evaluare completă de către colegi, este teama că, în 6-8 luni, va exista un factor de decizie care va decide să introducă GPT în grădinițe. Cred că ar fi absolut rău și dăunător”. Ea a subliniat „creierele în dezvoltare sunt cele mai expuse riscului.”

Impactul asupra procesului de învățare

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

Studiul a evidențiat că utilizatorii ChatGPT au devenit tot mai pasivi pe parcursul experimentului, ajungând să copieze și să lipească conținut în loc să gândească critic. Eseurile produse cu ajutorul ChatGPT au fost descrise de profesorii evaluatori ca fiind „lipsite de suflet” și fără gândire originală.

În contrast, grupul care a lucrat fără asistență tehnologică a demonstrat cea mai mare conectivitate neurală, în special în zonele asociate cu creativitatea și procesarea semantică. Aceștia au exprimat o satisfacție mai mare față de propriile eseuri și au manifestat un nivel ridicat de implicare și curiozitate.

Grupul care a utilizat Google Search a prezentat, de asemenea, o funcționare activă a creierului și un nivel ridicat de satisfacție. Această diferență este notabilă în contextul în care mulți utilizatori preferă acum chatbot-urile AI în locul motoarelor de căutare tradiționale.

Implicații pe termen lung

Kosmyna subliniază importanța educației în utilizarea corectă a instrumentelor AI: „Educația cu privire la modul în care utilizăm aceste instrumente și promovarea faptului că creierul nostru trebuie să se dezvolte într-un mod mai analog este absolut esențială”. Ea pledează pentru testarea riguroasă a acestor instrumente înainte de implementarea lor pe scară largă.

Recomandări

Transelectrica, paradisul de stat: bonusuri ilegale de 29 de milioane de lei. Șefii au luat 780 de euro pentru chirie, având locuințe pe lângă București

Dr. Zishan Khan, psihiatru specializat în tratarea copiilor și adolescenților, confirmă observațiile studiului: „Din punct de vedere psihiatric, observ că dependența excesivă de aceste LLM poate avea consecințe psihologice și cognitive neintenționate, în special pentru tinerii al căror creier este încă în dezvoltare”. El avertizează conexiunile neuronale responsabile de accesarea informațiilor și memorare pot fi afectate.

Cercetări viitoare și implicații pentru industrie

Echipa de cercetare lucrează în prezent la un studiu similar focusat pe ingineria software și programare. Rezultatele preliminare indică efecte și mai pronunțate ale utilizării AI în aceste domenii. Kosmyna sugerează că acest lucru ar putea avea implicații semnificative pentru companiile care intenționează să înlocuiască programatorii juniori cu sisteme AI.

Deși eficiența ar putea crește pe termen scurt, dependența crescută de AI ar putea duce la o diminuare a gândirii critice, creativității și abilităților de rezolvare a problemelor în rândul angajaților, conform cercetătoarei.