Cancelarul Scholz merge la Beijing, într-un moment în care criticii atrag atenția asupra dependenței Germaniei de China

Într-un moment în care cancelarul Olaf Scholz se pregătește pentru prima sa vizită la Beijing, care va avea loc joi, șefii serviciilor de informații și aliații Berlinului avertizează că liderul social-democrat ar trebui să fie mai reținut în privința relațiilor cu o Chină care se manifestă tot mai războinic.

În cazul în care tensiunile cu Taiwanul ar escalada, spun criticii, cea mai puternică democrație europeană ar putea fi expusă (iarăși) presiunilor economice.

Nu este doar asta. În acest moment, mai mult de un milion de locuri de muncă din Germania depind direct de China și multe altele indirect. Aproape jumătate din toate investițiile europene în China provin din Germania și aproape jumătate dintre întreprinderile germane se bazează pe China pentru o parte din lanțul lor de aprovizionare, scrie New York Times.

Dependența Germaniei de China este chiar mai complexă decât cea față de Rusia. Dincolo de piața chineză de export, industria germană se bazează de asemenea pe China pentru materiile prime și tehnologiile esențiale pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. De la modulele solare la bateriile pentru mașinile electrice, China este crucială.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„Când oamenii vorbesc despre China, spun: «Rusia este furtuna, China este schimbarea climatică»”, a explicat Thomas Haldenwang, directorul serviciului intern de informații al Germaniei. „Nu putem accepta o situație în care statul chinez să poată influența evenimentele politice din Germania, eventual prin intermediul infrastructurii critice”, a spus acesta.

Cu toate acestea, Germania se îndreaptă spre această direcție – ba chiar într-un moment în care președintele Xi Jinping tocmai și-a asigurat un al treilea mandat în fruntea țării și a anunțat o preocupare mai fermă pentru interesele de securitate ale Chinei și pe amenințările venite, potrivit lui, din partea Occidentului.

O achiziție foarte criticată

Înaintea călătoriei sale, Scholz a croit un compromis pentru a permite Cosco, o companie maritimă chineză de stat, să cumpere o participație de până la 25% într-un terminal de manipulare a containerelor din portul Hamburg, cel mai important din Germania.

Investiția, în scădere față de propunerea inițială a Cosco de 35%, a fost respinsă de șase dintre ministerele sale și de șefii serviciilor de informații interne și externe.

Aceștia se tem că participația Cosco ar putea fi instrumentalizată de Beijing, ale cărui companii de stat dețin deja controlul asupra altor infrastructuri și tehnologii critice, inclusiv o participație în portul Wilhelmshaven și în rețeaua de telefonie mobilă a companiei germane de căi ferate, iar în 2016 a cumpărat ceea ce era atunci cea mai mare firmă de robotică din Germania, Kuka.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Ca pentru a demonstra punctul de vedere al criticilor tranzacției, spun politicienii germani, Cosco a amenințat că își va muta afacerile în altă parte dacă oferta sa va fi respinsă.

Cosco este cel mai mare client al portului din Hamburg și deține deja participații în porturi din Olanda, Belgia, Spania și Italia. De asemenea, deține două treimi din portul Pireu din Grecia și chiar și unele participații în porturi din Statele Unite.

„Șantajul este deja în plină desfășurare”, a declarat Norbert Röttgen, un membru conservator al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului german și un critic declarat al Chinei. „Este o altă piatră de temelie a influenței chineze în Germania”, a spus acesta.

Într-o declarație laconică din această săptămână, Cosco a avertizat că acordul de la Hamburg este încă incert. „Nu există nicio asigurare că tranzacția va avea loc sau când ar putea avea loc”, a spus compania.

Scholz, un fost primar al Hamburgului, al cărui succesor la primărie este unul dintre cei mai zgomotoși susținători ai ofertei Cosco, a păstrat până acum tăcerea în această privință. Dar tranzacția a devenit un test al strategiei cancelarului în privința Chinei, scrie New York Times.

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

Modelul german

Timp de decenii, identitatea Germaniei a fost cea a unei țări pașnice preocupate de economie și exporturi, care a prosperat mulțumită importurilor ieftine de gaz rusesc și a vânzărilor în continuă creștere către cel mai mare partener comercial al său, China. Acest model a făcut din Germania cea mai mare și mai influentă economie din Europa.

Angela Merkel, predecesoarea lui Scholz, a vizitat China de mai multe ori în timpul celor 16 ani în care a fost cancelară, de fiecare dată însoțită de zeci de directori de companii.

Exporturile către China au ajutat țara să reducă semnificativ rata șomajului din primii ani ai cancelariei sale și au amortizat efectele crizei financiare, ani mai târziu. Spre deosebire de Statele Unite, unde ascensiunea economică a Chinei a dus la declin industrial și la pierderea de locuri de muncă, în Germania, țară exportatoare, aceasta a creat creștere economică.

Chiar dinainte de războiul din Ucraina însă, politica Germaniei privind China începuse să evolueze de la abordarea mercantilistă blândă din epoca Merkel. În 2019, Federația Industriilor Germane (BDI) a publicat un document de politică în care avertiza că modelul liberal și deschis al țării se afla din ce în ce mai mult în concurență cu „economia dominată de stat” a Chinei și că Germania ar trebui să se protejeze mai bine de companiile chineze.

Războiul din Ucraina nu a făcut decât să sporească aceste avertismente.

„Atacul rusesc asupra Ucrainei ne-a învățat că, față de statele autocrate, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru scenarii extreme”, a declarat Siegfried Russwurm, președintele BDI, care reprezintă peste 100.000 de companii, cu peste opt milioane de angajați. „Acest lucru este valabil și pentru China”, a adăugat el.

O relație tot mai inegală

Dezechilibrul tot mai mare dintre economii a generat, de asemenea, îngrijorare. În ultimii ani, guvernul chinez a derulat o serie de campanii de subvenționare a industriei, pentru a scăpa de dependența de importuri.

În prezent, China produce o gamă foarte largă de echipamente pentru fabrici, pe care obișnuia să le cumpere din Germania. Lockdown-urile impuse în timpul pandemiei și un val de naționalism au afectat, de asemenea, achizițiile chineze de bunuri importate.

În același timp, Germania a continuat să cumpere din ce în ce mai multe bunuri chineze.

Rezultatul este că excedentul comercial de lungă durată al Germaniei cu China a dispărut la sfârșitul anului trecut și a fost înlocuit de un deficit în continuă creștere. Multe companii germane văd acum China ca pe un concurent în țara lor, și nu ca pe o oportunitate în străinătate.

„Oamenii vorbesc mereu despre faptul că China este o piață mare – nu, China este o economie uriașă cu o mică piață accesibilă”, a declarat Jörg Wuttke, președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene în China. Per total, exporturile UE către China sunt doar puțin mai mari decât cele către Elveția.

Scholz este ținta criticilor

Toate acestea au sporit nemulțumirea față de atitudinea lui Scholz în privința Chinei, iar criticile nu au venit doar de la companiile germane.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a îndemnat pe Scholz să nu călătorească la Beijing de unul singur, ci ca parte a unei delegații comune. Șeful agenției de informații externe a Germaniei a avertizat că țara este „dureros de dependentă” de China.

Chiar ministra de externe a lui Scholz, Annalena Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a adoptat un ton vizibil mai dur față de China și, în special, față de oferta Cosco.

„Portul Hamburg nu este un port oarecare, ci unul dintre porturile cheie, nu numai pentru noi, ca națiune exportatoare, ci și pentru întreaga Europă”, a declarat ea luna aceasta pentru Süddeutsche Zeitung.

Baerbock intenționează să prezinte prima strategie a țării pentru China la începutul anului viitor.

Se așteaptă ca aceasta să sublinieze necesitatea diversificării intereselor economice germane, îndepărtarea de China și orientarea către alți parteneri asiatici, o idee ce reflectă preocupările din cercurile de informații și de politică externă din Germania, care consideră că Beijingul deține prea multă influență asupra celor mai puternice companii din țară.

Dependența de China este deja vizibilă

Reorientarea nu va fi simplă. Volkswagen, Daimler și BMW vând toate mai multe mașini în China decât oriunde altundeva în lume. Luna trecută, gigantul chimic BASF a inaugurat prima dintre cele câteva zeci de fabrici pe care le construiește într-un vast complex în sudul Chinei.

Chiar dacă multe întreprinderi germane mici își reduc expunerea la China, un grup tot mai restrâns de giganți a continuat să investească. La începutul acestui an, de exemplu, BMW a plătit 3,7 miliarde de euro pentru a-și mări participația într-o societate mixtă de fabricare a automobilelor din China.

Iar Martin Brudermüller, directorul executiv al BASF, care va călători la Beijing împreună cu Scholz, a subliniat săptămâna aceasta cât de importantă este China pentru economia germană și a deplâns criticile la adresa Beijingului.

Unii observatori văd în această situație o ciocnire periculoasă între interesul național și cel al companiilor, care amintește de dezbaterile privind gazoductele rusești. BASF a fost una dintre companiile care a trebuit să suporte investiția acum pierdută în gazoductul rusesc Nord Stream 2.

„Există un risc serios ca interesele noastre de securitate națională și interesul economiei naționale în ansamblu să difere față de interesele specifice speciale ale unora dintre marile companii care au investiții importante în China – acesta este un fapt”, a declarat Nils Schmid, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al social-democraților lui Scholz în Parlament.

Reticența lui Scholz de a adopta o poziție mai dură față de China, spun observatorii, este probabil o reflectare a îngrijorărilor legate de economia germană. Cancelarul acționează cu grijă pentru a evita o confruntare cu China, în condițiile în care țara sa se îndreaptă spre recesiune, iar Europa este deja angajată într-un conflict cu Rusia.

„Ne aflăm într-o situație economică precară din cauza războiului”, a declarat Thorsten Benner, directorul Institutului de Politici Publice Globale din Berlin. „O parte din ezitare este cauzată de faptul că Scholz nu vrea să zgâlțâie sistemul”, a spus acesta.

Dar el și alții au spus că anxietatea economică a Germaniei nu ar trebui să influențeze deciziile privind investițiile strategice, cum ar fi oferta Cosco în portul Hamburg, de teamă că afacerile chinezești se vor duce în altă parte. Statele europene trebuie să fie unite, spun criticii, iar Germania nu trebuie să se ferească să fie prima.

„Nu există nicio țară care trebuie să se schimbe mai mult decât Germania”, a declarat și Röttgen, deputatul conservator. „Nu putem continua așa. Avem nevoie de un model de creștere fără dependențe geopolitice”, a spus acesta.

„Este greu”, a adăugat el, „dar lecția învățată din cauza Rusiei este că, dacă nu ne schimbăm, vom plăti un preț mult mai mare pentru asta mai târziu”.

Urmărește-ne pe Google News