Se pot îmbolnăvi animalele de companie și de fermă de COVID-19? Răspunsul unui profesor de medicină veterinară din SUA

De atunci, materialul genetic al virusului a fost analizat de către multiple grupuri independente de cercetători – cu toții au concluzionat că virusul responsabil pentru COVID-19 are o origine zoonotică (naturală, deci nu e făcut în laborator cum cred cei mai mulți români). Mai precis, a evoluat prima oară în lilieci, apoi a sărit în gazde umane. Dar poate virusul să sară de la oameni la alte animale? 

Virusurile sunt în permanentă mișcare și evoluție în încercarea lor de a găsi gazde noi, fără de care nu se pot replica. Fără o gazdă, un virus simplu dispare.

Potrivit lui Scott Kenney, un profesor de medicină veterinară la Universitatea Ohio State, nu există momentan vreo dovadă clară că noul coronavirus se poate transmite de la oameni la alte animale – dar asta nu înseamnă ca nu există o posibilitate.

De la lilieci la oameni

În primul rând, trebuie menționată originea noului coronavirus, care a apărut pentru prima oară în decembrie 2019, în Wuhan, China. Spre deosebirea de ce ar crede majoritatea românilor, noul coronavirus nu este făcut în vreun laborator.

Genomul virusului – practic tot materialul genetic – a fost secvențiat în timp record încă din ianuarie. De atunci, multiple grupuri independente de cercetători au ajuns la aceeași concluzie: SARS-COV-2, virusul care cauzează COVID-19, a evoluat în lilieci. Adică are o origine naturală. 

Nu este nimic surprinzător în asta. Noul coronavirus face parte dintr-o familie largă de coronavirusuri, iar toți sunt agenți zoonotici, însemnând că pot sări dintr-o specie animală în alta.

Ebola și virușii cauzatori de rabie, cât și doi alți coronavirusuri periculoși – cele care au cauzat SARS (Sindrom Respirator Acut Sever) și MERS (Sindrom Respirator Orientul Mijlociu) – au originat, de asemenea, în lilieci.

Apoi sunt cel puțin patru coronavirusuri despre care știm că ar cauza răceli în oameni – cunoscuți ca HCoV-229E, HCoV-NL63, HCoV-OC43, and HCoV-HKU1 – care toți au origine zoonotică.

Totuși, noul coronavirus nu a sărit direct din lilieci în oameni. Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută în revista Nature, pangolinul – o specie pe cale de dispariție, ai cărui solzi sunt folosiți în medicina tradițională chinezească, și cel mai traficat animal sălbatic din lume –  este cea mai probabilă gazdă intermediară între coronavirus, lilieci și oameni. Tulpini de SASR-CoV-2 secvențiate din pangolini au fost între 85,5% și 92% similare cu cele care momentan infectează oameni în peste 185 de țări.

Virusul care a cauzat SARS a sărit de la lilieci în zibete și apoi în oameni, pe când MERS s-a transferat de la lilieci la cămile, înainte să ajungă la oameni.

De la oameni, înapoi la animale

Transferul de virusuri e o stradă cu dublu sens. Animalele ne pot infecta, dar și noi, oamenii, putem infecta alte animale, dar numai în anumite condiții stricte – atât timp cât virusul poate detecta și să se lege de anumiți receptori din celulelor gazdelor.

De exemplu, în 2009, la o grădină zoologică din Chicago, toți cei șapte cimpanzei de acolo au fost infectați cu metapneumovirusul uman. Acest virus este responsabil pentru 10% dintre toate bolile sezoniere de tract respirator. Toți cimpanzeii au fost depistați pozitiv pentru virus, dar numai unul s-a îmbolnăvit – un cimpanzeu de nouă ani care a și murit din cauza bolii.

În altă parte, într-un sanctuar de animale sălbatice din Congo, șase maimuțe bonobo au murit de gripă transmisă de la oameni.

Dar cel mai bun exemplu de zoonoză inversă implică porcii. Toată lumea auzit de gripa porcină, precedenta pandemie din 2009 cauzată de un subtip de influenza H1N1. Această pandemie a infectat sute de milioane de oameni din întreaga lume, omorând între 151.700 și 575.400 de persoane, 80% dintre ei având peste 65 de ani.

Pandemia H1N1 a rămas în memoria colectivă drept “gripa porcină” pentru că s-a transferat de la porci la oameni. Dar apoi, virusul a suferit mutații în oameni și l-am transferat înapoi la porci.

De la pandemia din 2009, au fost cel puțin 49 de alte pandemii H1N1 – numai că au fost doar printre suine – care au ucis milioane de animale.

Și da, porcii sunt și ei afectați de virusuri din familia coronavirus. În 2013, virusul diareic epidemic porcin (un membru al familiei coronavirus) a ucis milioane de porci în Statele Unite și China, majoritatea exemplare tinere. Virusul a continuat să apară sporadic, spre frustrarea fermierilor. Aparent, oamenii și porci au proteine celulare similare, care sunt targetate de virusul SARS.

Nimeni nu știe precis de ce, dar pe lângă lilieci, porcii și oamenii par a fi afectați de numărul cel mai mare de diferite coronavirusuri.

Scott Kenney, profesor de medicină veterinară la Universitatea Ohio State:

Nu există nici o dovadă că porcii pot fi infectați cu noul coronavirus, dar dacă experiența ne-a învățat ceva, e că ei reprezintă animalul cel mai vulnerabil la transfer viral de la oameni. De aceea, oamenii de știință avertizează marii fermieri să acorde atenție sporită în timpul epidemiei, pentru a-și proteja atât angajații, cât și animalele.

Un studiu din China a raportat cum doi câini din Hong Kong au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Acestea au fost însă cazuri “slab-pozitive” – câinii nu au manifestat simptome, iar cercetătorii chinezi au concluzionat că, cel mai probabil, câinii sunt niște gazde neprielnice pentru noul coronavirus.

Dar autoritățile chineze nu au vrut să-și asume nici un risc. Revista TIME a publicat un articol în care povestește cum multe din animalele de companie care locuiau cu persoane pozitive COVID-19 din Wuhan au fost exterminate, ca o precauție. Mulți și-au lăsat câinii și pisicile pe străzi de frică să nu fie ucise de autorități.

Apropo de pisici, există un singur astfel de caz pozitiv COVID-19 printre feline. Este vorba de o pisică din Belgia, care s-a vindecat în nouă zile.

Dr. Daniel Desmech, un cercetător la Facultatea de Medicină Veterinară din Liège, spune că liniile de transmisie om-pisică sau om-câine nu sunt eficiente sau semnificative.

În timpul izbucnirii SARS din 2003, cauzată de un verișor apropiat al noului coronavirus, 8 pisici și un câine au fost testați pozitiv pentru virus în Hong Kong. Nici un animal nu a putut transmite virusul mai departe altor animale sau oameni – sunt ceea ce oamenii de știință numesc gazde înfundate.

Acum, toate eforturile sunt direcționate către testarea oamenilor pentru COVID-19. În timp, poate vom ști mai multe despre cum noul coronavirus infectează alte animale. 

Pentru a fi siguri că nu își îmbolnăvesc animalele de casă, cei care suspectează că au COVID-19 ar putea să ia anumite măsuri de precauție. Câinii și pisicile pot fi duse la altcineva acasă care nu este vulnerabil la infecție, poate o rudă care stă într-un loc izolat. Animalele testate pozitiv ar trebui carantinizate într-un spital sau acasă. Întotdeauna trebuie să consultați un medic veterinar dacă suspectați că animalul de companie ar putea fi pozitiv COVID-19. 

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE