DNA, sechestru de peste 127 milioane de lei pe averea lui Liviu Dragnea, în dosarul TelDrum

Ce avere are Liviu Dragnea.

Mai precis, se arată în comunicatul procurorilor, în cazul lui Liviu Dragnea, s-a instituit sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la suma de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.

În cazul reprezentantului Tel Drum, Florea Neda, s-a luat măsura până la suma de 31.343.799,19 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu drept dividende.

Mugur Bățăuș, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman la data faptelor, are sechestru asigurător până la suma de 127.547.366,34 lei asupra aceluiași gen de bunuri ca și Liviu Dragnea și Florea Neda, la fel ca și Victor Piperea și Marin Predescu, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman, până la sumele de 63.999.908,88 de lei, repsectiv 32.203.658,27 de lei.

Recomandări

Eroarea banală care a determinat CCR să pună pe pauză alegerile prezidențiale: voturi numărate corect, dar trecute din greșeală altui candidat

Procurorii spun că aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina acestor suspecți, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați.

De unde vine prejudiciul

Prejudiciul estimat în cauză, până în acest moment, arată Direcția, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni) și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite (2 infracțiuni) este de 127.547.366,34 lei, și are mai multe componente.

Astfel suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 de euro) reprezintă prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a drumului județean 506, 63.999.908,88 de lei (echivalentul a 13.772.603 de euro) care reprezintă prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a drumului județean 701, 5.742.872,19 de lei, prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul drumului județean 506 și suma de 25.600.927  de lei care reprezintă prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul drumului județean 701.

Recomandări

Caz incredibil într-un spital din România. Un pacient a incendiat o bolnavă imobilizată la pat, iar asistentele au aruncat o oală de apă, ca să stingă focul

Ministerul de resort și CJ Teleorman nu s-au hotărât dacă vor banii înapoi

Până în acest moment, spun procurorii, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane de euro) dar nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane de lei).

Dragnea va contesta măsura sechestrului

Avocata lui Liviu Dragnea, Maria Vasi a anunțat, marți seară, după întâlnirea clientului ei cu procurorii DNA că măsura sechestrării bunurilor nu ar fi fost luată legal de către procurorii anticorupție, astfel că o va contesta la instanța de judecată.

Mai precis avocata anunță că se va face contestație împotriva ordonanței procurorului iar dosarul va ajunge la instanța supremă.

FOTO: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

Modificări drastice în Parlament, la Codul Muncii: Ce obligații au șefii

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro