Secretele unui stabor

Calauza spune ca judecatilor tiganesti nu li se spune „stabor”. Cuvantul acesta este o prostie inventata de nu se mai stie cine, pe vremea lui Ceausescu. Judecata tiganeasca se numeste „cris” in toate dialectele rromanes. Este nevoie de o calauza, omul care ne-a negociat „intrarea”, deoarece in aceasta intimitate a comunitatilor tiganesti, cum este „impartirea dreptatii”, nu pot patrunde decat tiganii de tiganie. Acestia nu sunt corciti cu romani, spre deosebire de tiganii de vatra, care s-au lasat de obiceiuri. Despre „fetele palide” nu mai vorbim, albii nu au ce cauta intr-o judecata „cris”.
Momentul justitiar se petrece chiar in curtea judecatorului, intr-o margine de Bucuresti, intr-un clan de spoitori. O curte fara iarba. Da impresia ca ar fi trecut pe acolo lacustele. Oratanii nu exista, ci doar caini, bineinteles. Casa este mare, ingrijita, fara „turnulete”, construita inainte de 1989. Casele tiganesti asezate una dupa alta sunt intrerupte din loc in loc de imobile ale unor familii de romani. Se intalnesc pe strada, discuta amiabil, par sa se inteleaga bine, desi casele romanilor au garduri mult mai inalte decat ale tiganilor, garduri care dau senzatia de fortarete.
Posibilitatea de a asista la o judecata tiganeasca a fost indelung negociata si nu s-a dat voie „fetelor palide” decat sa stea in casa, in asa fel incat sa nu fie vazute de asistenta. Doar sa asculte. Adunarea are loc mai tarziu decat fusese anuntata. Rabdare si tutun, paziti de o tiganca amabila, care ne povesteste cum se fac fustele plisate. In Bucuresti exista doar trei croitori care fac asemenea fuste pentru tiganci, la comanda.
Aflam ca a inceput procesul in momentul in care in curte se aude un monolog extrem de aprins. Ne uitam pe geam, discret, si vedem ca cel ce a inceput monologul tipa de i se umfla ochii in cap. Este lasat sa se descarce apoi se intretaie alte voci, nu cu mult mai rezervate. Aceasta a fost doar incalzirea, deoarece in cateva minute se declanseaza o mare galagie generala. Grupul este adunat in cerc, fiecare asezat pe unde poate. Unii stau si in picioare. In casa se fumeaza tigara de la tigara si se tace malc.
Dupa aproximativ o jumatate de ora, grupul oboseste si incepe sa comunice in mod sistematic, in sensul ca se vorbeste pe rand. Intre timp, puradeii se fataie de colo-colo. Ei au fost lasati in grija adolescentelor de 11-12 ani, care sunt pe cale de maritis. Unele sunt chiar maritate. Spre deosebire de baietii de aceeasi varsta, care afiseaza o gravitate de parca ar fi trecut de la adolescenta direct la batranete, fetele au o privire jucausa, fericita, uneori usor „dracoasa”. Privire care se va stinge insa repede, dupa primul copil.
Un roman intra in curte si se strecoara sfios pe langa grupul de tigani. Are treaba cu o piranda care nu participa la judecata, e undeva in spatele casei. Tiganii se fac ca nu il observa, cu o usoara unda de dispret pe fata. Calauza avea dreptate. Judecata tiganeasca e oarecum secreta. Ceea ce indeobste cunoastem sub denumirea de „stabor”, e de fapt o institutie cu caracter inchis, cu legi foarte clare, doar pentru tigani. Dupa un timp se face liniste, iar un batran insotit de doi barbati in jur de 35 de ani intra in casa, intr-o camera separata. Dupa zece minute ies si spun ceva. Cu un sfert de ora inainte de apusul soarelui judecata ia sfarsit. A fost vorba despre o neintelegere privind o suma de bani, pe care partea intimata o datora contestatarului pe o chestiune de patare a onoarei. Una din tiganci fusese banuita de adulter de catre socrul ei. Faptul ca socrul respectiv a vorbit despre acest lucru cu o terta persoana iar tata fetei a aflat, a declansat judecata. Socrului, acuzat de calomnie, i s-au cerut dovezi privind adulterul. Nu a avut. Judecatorul l-a amendat cu 3.000.000 de lei pe care trebuie sa-i plateasca pana la sfarsitul saptamanii tatalui fetei, adica cuscrului. Onoarea este lucru mare intre tigani. Cei prezenti isi strang mainile si pleaca care incotro. Sunt linistiti, de parca nu s-ar fi intamplat nimic.
Ulterior aflam de la „calauza” ca o judecata nu e chiar asa de simpla cum pare la prima vedere. Cel care vrea judecata trebuie mai intai sa gaseasca un judecator. De regula se cauta un batran cunoscut ca fiind de o moralitate deosebita, cum ar fi, in Bucuresti, Dolar, Sandu, Danciu, sau Nanu Ferdica, judecatori de prima mana. De multe ori se apeleaza la „instante” celebre din alte localitati, pentru a se evita orice fel de umbra de indoiala asupra actului justitiar. Daca una din parti considera necesar, poate cere judecatorilor juramant ca vor da un verdict drept.
Interesant este ca la tiganii de tiganie nu exista „bulibasa”. Acest termen nou ar vrea sa desemneze o persoana puternica, adica cu multi bani. Tigania nu are un lider in adevaratul sens al cuvantului. Sunt liberi, ii unesc doar saracia si datinile. Singura institutie de care asculta orbeste este „cris” sau „staborul”.
Judecatorul percepe o taxa, dupa posibilitatile materiale ale celui ce ii solicita serviciile, apoi stabileste o data, o ora si un loc pentru judecata. In functie de gravitatea cazului, trebuie sa participe intre unul si trei judecatori. Judecata se savarseste ziua, de obicei la pranz, cu participarea comunitatii, cine vrea. Daca judecata nu se termina pana la apus, cazuri destul de rare, se suspenda pentru a doua zi si se reia de unde a ramas. Nu se noteaza nimic, desi sunt acum destui tigani care stiu carte. Judecatorul trebuie sa fie un om cu o memorie buna, respectiv nu trebuie sa se faca de rusine si sa uite vreun detaliu al judecatii. In memoria comunitatii exista un singur caz extrem de complicat, in care judecatorii au avut nevoie de „grefier”.
La o judecata vorbeste intai acuzatorul, apoi martorii acuzatorului. Urmeaza apararea si martorii acesteia. Se poate insa si fara martori. Daca un tigan acuza, sau se apara, prin juramant, judecatorul ii da dreptate imediat. Juramantul in proces e o dovada incontestabila. Pusa in joc insa foarte rar. Tiganii se tem de juramant in general, cu atat mai mult de juramantul in „stabor”. Mai ales ca se petrece in fata comunitatii. Daca unui tigan care a jurat i se intampla ulterior vreo nenorocire, se spune imediat ca a jurat stramb si isi face toata familia de rusine. Formula de juramant: „Sunt 5 posturi intr-un an, sa nu le-apuc eu si copiii mei, Dumnezeu sa ma pedepseasca ca pe X (si se spune numele celui care se presupune ca a jurat stramb – n.r.)”. Inainte de juramant respectiva persoana trebuie sa se debaraseze de orice metal pe care l-ar avea asupra lui, cutite, inele, lantisoareetc. Se considera ca metalul anuleaza forta juramantului, ca un paratrasnet. Cel ce poarta metal si jura stramb nu pateste nimic.
Tot la capitolul juramant, trebuie spus ca tiganii nu jura pe biblie si nu se inghesuie sa jure pe icoane. In general se jura pe lumanari, pe mormantul unui tigan decedat de curand, pe un os de om sau pe untura de porc. Aceasta untura de porc este considerata, in acest caz, un lucru pacatos. Probabil o ramasita a unor traditii asiatice originare, unde porcul nu se mananca, fiind considerat animal spurcat. Pe lumanari sau untura se jura: „Asa cum se topeste lumanarea sau untura, asa sa se topeasca zilele mele daca…”. Sunt si cazuri in care judecatorul, sau judecatorii, au un dubiu asupra unei declaratii, situatie in care respectivul este pus sa jure. „Zi sa…” si ii explica ce sa zica. Asemenea cazuri sunt exceptionale.
Dupa ce audiaza pe toata lumea, judecatorii aleg dintre cei de fata un numar de asistenti si se retrag cu acestia la dezbatere. Dupa ce ii intreaba ce parere au, judecatorii delibereaza. Pedeapsa se da exclusiv in bani. Daca cel vinovat este sarac, plateste mai putin, daca e bogat, plateste din greu. In general judecatorii trebuie sa aplaneze situatiile conflictuale care pun in primejdie unitatea grupului. Cel mai vinovat e considerat autorul moral al incalcarii datinilor. Spre pilda, daca un tigan surprinde o neregula grava si o face publica in comunitate, iar in urma acestui denunt un alt tigan isi raneste semenul la nervi, denuntatorul este considerat vinovat, chiar daca ceea ce a spus el a fost adevarat.
In cazuri mai speciale, cel care se considera nedreptatit poate face „apel” la o alta instanta tiganeasca. Interesant este faptul ca legea tiganeasca nescrisa face abstractie de existenta altor etnii. Tiganii nu au voie sa se fure intre ei, de pilda. Despre restul omenirii nu se vorbeste. Este adevarat insa ca in ultimul timp au aparut tot mai multe nemultumiri, deoarece s-a ivit posibilitatea coruperii judecatorilor tigani de catre clanurile care s-au imbogatit peste masura in ultimii 10 ani. Dupa ce vor disparea batranii judecatori, care nu se tem sa dea o sentinta dreapta, chiar in defavoarea unuia puternic, nu se stie ce se va alege de aceasta traditie nescrisa.
Luat la o plimbare prin tiganie si intrebat cum priveste el dreptatea, „venerabilul” Nanu Ferdica zambeste si spune ca strada pe care locuieste nu este luminata, ca nu sunt racordati la reteaua de apa si canalizare, desi tevile, sparte in cateva locuri si din care izvoraste apa de cativa ani, trec pe sub strada lor. Strada pline de mormane de cartoane stranse pentru vanzare si cazi in care cartoanele sunt prespalate.
„Cam asta e dreptatea. Sa vina cei de la primarie la noi, pe strada Colonel Iosiv Alb, sa o cunoasca.” La un moment dat apare pe ulita o tiganca suparata foc pe reporteri, din motive necunoscute: „Sa plece, n-au ce cauta aici”. „Lasa, fa, oamenii in pace, e de la ziar!”. „Si ce daca, sa-si vada de treaba. Sa plece.”
Legile nescrise pe care trebuie sa le respecte tiganii intre ei.
Sa nu omori un alt tigan.
Sa nu lovesti un alt tigan.
Sa nu furi de la un alt tigan.
Sa nu parasti un alt tigan.
Sa nu iei nevasta unui alt tigan.
Sa nu minti un alt tigan.
Sa nu calomniezi un alt tigan.
Sa nu juri stramb in fata unui alt tigan.
Tiganca sa nu treaca prin fata unui tigan, ci numai prin spatele acestuia, pentru ca ii face rau si plateste.
Tiganca sa nu treaca prin fata unui animal copitat (vaca, oaie, cal, capra) pentru ca ii face rau si ii plateste stapanului animalului.
Sa respecti decizia judecatorului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE