Sfarsitul lumii va fi in anul 2060?

“Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul” este cartea ce inchide Biblia. Majoritatea specialistilor sunt de acord ca aceasta a fost scrisa in anii 94-95, pe cand sfantul se afla, exilat de imparatul roman Domitian, pe insula greceasca Patmos. Aici, in stari de extaz, el primeste de la Dumnezeu “apocalipsa”, adica dezvaluirea unor taine ce consemneaza batalia finala dintre Bine si Rau si Judecata de Apoi a oamenilor, la sfarsitul existentei lumii materiale asa cum o stim.

Apocalipsa, insemnand “dezvaluire”, este una dintre cele mai misterioase lucrari din Biblie. Scrisa de Sfantul Ioan Teologul, ea prezinta ceea ce crestinii au numit mai tarziu “sfarsitul lumii”.

Acest capitol din Cartea Sfanta a starnit dintotdeauna imaginatia oamenilor, de-a lungul secolelor incercandu-se aflarea datei exacte a “sfarsitului lumii”. Inca din secolul al III-lea teologul roman Hippolytus indica anul 500, iar in 365 episcopul Hillary de Poitiers dadea ca sigura sosirea ei chiar in acel an.


Vara trecuta, in Biblioteca Nationala din Ierusalim a fost descoperit un manuscris al marelui savant englez Isaac Newton (1642-1727). Acesta, pe baza calculelor sale, stabilea ca data a Apocalipsei anul 2060.

Apocalipsa este una din partile Bibliei cel mai dificil de interpretat, fiind plina de simboluri, cifre si metafore al caror sens este greu de inteles si de descifrat. Intreaga lucrare sta sub semnul cifrei 7: 7 sfesnice de aur, reprezentand cele 7 biserici, 7 stele, insemnand ingerii celor 7 biserici, Mielul cu 7 coarne si 7 ochi, 7 faclii arzand in fata lui Dumnezeu, cele 7 peceti ale Cartii Vietii, 7 ingeri ce trambiteaza de 7 ori poarta cupele cu cele 7 pedepse ce se revarsa asupra omenirii, balaurul cu 7 capete.

Valuri de cataclisme si invazii de lacuste vor veni peste oameni

In cele 22 de capitole, Apocalipsa este, practic, o consemnare a lui Ioan, ca martor ocular, al evenimentelor ce se vor intampla la Judecata finala a lumii, aratate lui de catre Dumnezeu. Valuri succesive de pedepse si cataclisme se vor revarsa peste oameni, de la grindina, arsita sau inundatii la cutremure, intuneric si invazii de lacuste. Cei necredinciosi, pacatosi sau care nu se vor fi pocait pentru faptele lor strambe vor pieri, alaturi de Dumnezeu ramanand 144.000 de alesi neprihaniti, purtand pe frunte semnul Domnului si al lui Iisus Hristos.

Lupta finala intre Bine si Rau e prezentata ca o confruntare ce nu se incheie dintr-o data. Diavolul – numit Balaurul sau Fiara –  reuseste sa ademeneasca o buna parte a oamenilor, stapanind pamantul timp de 42 de luni, adica trei ani si jumatate terestri: “Si s-au inchinat balaurului, fiindca i-a dat fiarei stapanirea, si s-au inchinat fiarei, zicand: Cine este asemenea fiarei si cine poate sa lupte cu ea? Si i s-a dat gura sa graiasca semetii si hule si i s-a dat putere sa lucreze timp de patruzeci si doua de luni” (Apocalipsa, cap. 13).

Tot in acest capitol, Sfantul Ioan arata si “numarul fiarei” ce va fi insemnat pe toti oamenii  ce i se vor inchina ei, pe frunte sau pe mana dreapta: “incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase”.

„Satana va fi aruncat in iezerul de foc si pucioasa”

Lupta dusa de Dumnezeu si credinciosi, pe de o parte, si Diavol cu legiunile lui de supusi, de cealalta parte, are un prim final atunci cand Satana e infrant de ingeri si aruncat in adanc “pe mii de ani”, consemnandu-se triumful Binelui si domnia lui in aceasta perioada. Tot acum are loc si invierea “marturisitorilor lui Hristos”, a celor care au suferit sau au fost omorati pentru ca nu s-au lepadat de Domnul. Dar Satana va fi eliberat la un moment dat: “Si catre sfarsitul miilor de ani, Satana va fi dezlegat din inchisoarea lui. Si va iesi sa amageasca neamurile, care sunt in cele patru unghiuri ale pamantului” (Apocalipsa, cap. 20). Dupa confruntarea finala, el va fi aruncat “in iezerul de foc si pucioasa”, unde va fi chinuit pentru vecii vecilor. Abia de aceasta data va avea loc si invierea celorlalti oameni, urmata de Judecata de Apoi. Dupa ea, cei drept-credinciosi vor trai vesnic alaturi de Dumnezeu, in Raiul vazut ca noua cetate a Ierusalimului, in timp ce pacatosii, cei care nu vor fi scrisi in Cartea Vietii, isi vor primi pedeapsa, tot vesnica, fiind aruncati in iezerul de foc, Iadul.

Urmărește-ne pe Google News