SINDROMUL DEFICITULUI DE ATENTIE

De curand s-a lansat si in Romania o campanie de atentionare a parintilor privind tulburarea ADHD – sindromul deficitului de atentie -, o afectiune neurobiologica ce este cauzata de un dezechilibru al neurotransmitatorilor cerebrali, substantele folosite la transmiterea semnalului intre celulele nervoase. Boala e mai frecvent intalnita in copilarie si adolescenta. Neglijarea ei face ca repercusiunile sa apara si la varsta adulta.

Sindromul deficitului de atentie are caracter ereditar si nu are nici o legatura cu statul la televizor sau in fata computerului, cu alimentatia sau tulburarile hormonale. Frecvent insa, parintii se invinovatesc pentru atitudinea copiilor lor, fara sa isi dea seama ca ar trebui sa apeleze la un specialist.

Simptomele ADHD se impart in doua categorii: neatentie si hiperactivitate – impulsivitate. Neatentia se manifesta prin faptul ca micutul pare ca nu asculta cand i se vorbeste, nu duce la capat diverse sarcini, indatoriri sau teme, fiind usor distras, evita activitatile care-l solicita mai mult, isi pierde lucrurile sau le uita, nu-i place scoala sau constrangerea. Bataile parintilor nu au nici un efect benefic, din contra, maresc doza de impulsivitate.

Simptomele de hiperactivitate sunt starea permanenta de agitatie, “nu poate sa stea locului”, fiind parca vesnic pe fuga, nu are rabdare sa astepte sa-i vina randul la jocurile colective, vorbeste prea mult si ii intrerupe des pe ceilalti. Consecintele apar foarte rapid: micutul va fi perceput ca “diferit” de ceilalti copii, se va izola de grup, isi va pierde prietenii. Cu timpul nu va mai avea incredere in sine, iar rezultatele scolare se vor inrautati.

Neglijarea acestei tulburari poate avea consecinte grave: performante reduse la scoala, depresie, probleme relationale, perceptia distorsionata a sinelui si aparitia unor comportamente antisociale si agresive la adolescent. Ca adult, pacientul va prezenta probleme in a gasi si a pastra un loc de munca.

Solutiile pentru aceste probleme le detin cabinetele de psihologie si psihiatrie pediatrica si constau in modificarea comportamentului prin medicatie si terapie comportamentala. Tratamentul trebuie individualizat si include, pe langa medicatie, utilizarea unor tehnici de invatare de baza, cum ar fi conditionarea, biofeedback-ul, consolidarea cunostintelor sau terapia aversiva, pentru modificarea comportamentului uman. Una din componentele importante ale tratamentului e monitorizarea simptomelor din diferite domenii (rezultatele scolare, interactiunile familiale) si din diferite medii (acasa, la scoala, in afara programului scolar). Mai multe detalii puteti gasi pe site-ul www.adhd.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE