Slujba de Înviere din grota de lângă Brașov îi atrage pe românii care vor să-și împlinească dorințele

Localitatea Șinca Veche, din județul Brașov este una dintre cele mai căutate destinații de Paște ale credincioșilor în această perioadă. Cel puțin 20.000 de români trec în săptămâna pascală prin sătucul situat la 50 km de municipiul de sub Tâmpa, conform unor estimări ale localnicilor. O parte dintre vizitatori iau lumina Învierii chiar în Șinca Veche și apoi merg pe jos patru kilometri până în sat, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Fie că vor să petreacă măcar câteva ore a sărbătorilor pascale într-unul din locurile în care credința în Dumnezeu este o regulă de trei secole, fie că vin pentru a avea noroc, turiștii sunt atrași în această localitate de mănăstirea rupestră.

Asta pentru că la Șinca Veche se află un lăcaș de cult săpat în roca de gresie din zonă, care are o vechime de cel puțin 270 de ani. Mănăstirea din stâncă are nouă încăperi, printre care se află și o turlă. În formă de horn, pe pereții săi se urcau sau coborau în goană călugării atunci când auzeau o patrulă habsburgică prin zonă.

Credința se luptă cu superstiția

Acum, măicuțele care au grijă de acest loc, de la mănăstirea de lemn situată lângă grota sfântă, se plâng că mulți curioși vin la Șinca Veche pentru că doresc să li se împlinească dorințele, nu pentru a cunoaște un loc unde oamenii au suferit pentru a-și păstra credința.

“Mulți nu știu adevărata valoare a acestui loc. Cred că aici au trăit nu știu ce preoți antici. Vin să facă yoga în grotă. Adevărul este că în această grotă s-au ascuns oameni care nu au vrut să renunțe la ortodoxism și să devină catolici”, ne explică Serafima Antofe, maica stareță a locului.

Aglomerație în noaptea Învierii

Fie că vin din credință, fie din superstiție, vizitatorii sunt tratați la fel de cald, iar unii sunt invitați chiar și la masă, asta dacă sunt tentați de bucatele de post: zacuscă cu ceapă și roșii.
Mâine, în Joia Mare, măicuțele pregătesc peste o sută de ouă roșii, cozonacul și pasca. Peste o mie de caserole cu pască sunt preparate pentru noaptea Învierii. „Vrem să le dăm oamenilor care asistă la slujba Învierii aici. Nu cred că vor fi de ajuns. Depinde și dacă vremea va fi frumoasă”, spune maica Serafima.

Lumina slujbei de Înviere este luată din grota rupestră care era lăcaș de cult în secolul al XIII-lea pentru călugării care fugeau de prigoana austroungară: „Se formează un șir impresionant de oameni. Parcă ar fi un urcuș al luminii de la grotă la schit”. O parte dintre ei merg patru kilometri cu luminile lumânărilor aprinse până ajung în sat, de unde se pot urca în mașini și pleca spre casă.

Originea mănăstiri din grotă

Șinca a fost o localitate la granița dintre România și Imperiul Habsburgic. Aici s-au adăpostit mulți români care în secolul al XVIII-lea erau obligați să treacă la catolicism de legile imperiului de Viena. Istoricii apreciază că mănăstirea grotă a apărut în jurul lui 1742, moment când bisericile ortodoxe au fost interzise. Sunt păreri care spun că mânăstirea există de câteva mii de ani, având origini dacice sau chiar mai înaintate, însă acestea intră la categoria legendă. Conform variantei atestate de istorici și de Biserica Ortodoxă Română, un grup de 30 de bărbați au săpat în munte această grotă pentru a se ascunde de gărzile habsburgice și pentru a rămâne ortodocși. Încetul cu încetul, ei au amenajat grota ca pe o mănăstire, cu altar, loc de închinat și chilii, ne mai spune stareța de la Șinca Veche.

Altare și sculpturi ciudate

Lăcașul de cult este compus din încăperi și altare cu sculpturi ciudate. Aici au fost săpate nouă camere, unite între ele prin galerii. Câteva încăperi s-au surpat cu mult timp în urmă, dar nu numai din cauza ploilor care au săpat în stâncă, ci mai ales dupa ce tot felul de indivizi au spulberat pereți întregi, în căutarea unor ipotetice comori.

Turla bisericii a fost ridicată din interior, în gresia moale, iar vârful e ca un fel de fereastră, de unde razele Soarelui intră în altar. Turnul interior, pe unde intră lumina, are o înălțime de zece metri și seamană cu un horn.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro