Cât plătești pentru un tuns și bărbierit la o frizerie de cartier din Bratislava: buget de restaurant în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Costul vieții în Slovacia este mai ridicat decât în România, iar serviciile precum frizeriile sunt mult mai scumpe la Bratislava comparativ cu București. În topurile europene privind fericirea și calitatea vieții, cele două capitale ocupă poziții joase, reflectând provocările economice și sociale cu care se confruntă
Cuprins:
- România și Slovacia, în topul țărilor cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană
- 14,5% din populația Slovaciei trăiește în sărăcie
- Șocul de la frizerie: 35 de euro un tuns în Slovacia!
- Mâncarea este mai scumpă în Slovacia decât în România
- Comparație de prețuri România vs Slovacia
- București și Bratislava nu prind topul celor mai fericite orașe din Europa
„Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din țară?”. Replica din Albă ca Zăpada te face să scoți bani buni din buzunar dacă vrei să te faci frumos și te afli în Slovacia, mai exact la Bratislava, capitala țării. Este cel mai mare oraș din Slovacia, cu o populație de aproximativ 450.000 de locuitori.
În Slovacia, toate produsele sunt mai scumpe decât cele din România, deși există o putere de cumpărare ușor mai mare față de țara noastră, iar diferențele s-au redus semnificativ în ultimii ani.
Salariile sunt mai mari în Slovacia, dar și costurile sunt mai ridicate, mai ales chiria și utilitățile. Prețurile pentru diferite servicii, precum accesul la frizerii sau restaurante, sunt de asemenea mai mari în Slovacia.
România și Slovacia, în topul țărilor cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană
Slovacia are o putere de cumpărare ușor mai mare per persoană, susținută de salarii mai mari și o economie mai bine integrată în Uniunea Europeană. În schimb, românii profită de costuri mai mici, ceea ce face ca veniturile să fie cheltuite mai eficient, mai ales în orașele secundare și în mediul rural.
Potrivit Eurostat, salariul minim lunar brut în Uniunea Europeană variază de la 551 euro în Bulgaria la 2.638 euro în Luxemburg. Conform cifrelor, venitul mediu în Slovacia este de 816 euro, în timp ce România are un venit mediu de 814 euro.
Cele două țări se află în grupul european cu cele mai mici salarii, alături de Cehia și Estonia.
14,5% din populația Slovaciei trăiește în sărăcie
Statisticile publicate de mai multe studii arată că, anul trecut, aproximativ 800.000 de persoane din Slovacia trăiau sub linia națională a sărăciei absolute, adică aveau venituri sub 500 de euro lunar.
Asta înseamnă că 14,5% din populație nu își poate permite cheltuielile de bază ale vieții de zi cu zi, conform standardelor minime definite de Uniunea Europeană. Prin comparație, în România procentul este de 6,8%.
Slovacia are un scor al fericirii de 6,26, unul moderat, dar nemulțumirea față de costurile crescute este tot mai vocală, iar acest lucru se vede în primul rând în ceea ce privește îngrijirea personală.
Șocul de la frizerie: 35 de euro un tuns în Slovacia!
În cele mai multe saloane sau frizerii simple din Bratislava, prețurile par șocante la prima vedere pentru orice român care ajunge acolo și are nevoie de un simplu tuns sau pentru a se bărbieri.
Există frizerii în unele cartiere unde prețul este calculat în funcție de lungimea părului! Acestea pornesc de la 25 de euro, dar pot ajunge până la 35 de euro dacă podoaba capilară este mai abundentă. Într-o țară în care peste 18% din populație este în risc de sărăcie, suma aceasta spune multe.
În comparație, în România, un simplu tuns într-un cartier bucureștean variază între 35 și 50 de lei.
Situația este similară și în cazul bărbieritului. La Bratislava, acesta costă între 25 și 30 de euro, în funcție de zonă. La București, pentru un tuns de barbă trebuie plătit la un simplu salon între 30 și 50 de lei. Nu vorbim aici despre cei care aleg să meargă la un barber shop profesionist.
Așadar, 65 de euro pentru un tuns și un bărbierit în Bratislava: 325 de lei!, față de doar 100 pe ambele servicii la București. Un buget consistent pentru o masa la restaurant în București, chiar de doua persoane daca ești cumpătat.
Mâncarea este mai scumpă în Slovacia decât în România
Conform datelor statistice, aproape unu din șase slovaci este în risc de sărăcie sau excluziune socială. Asta în ciuda faptului că slovacii câștigă, în medie, cu 150-250 de euro mai mult pe lună decât românii.
Totuși, trebuie precizat clar că costurile zilnice (chirie, utilități, servicii) sunt mai mari în Slovacia. De exemplu, prețurile chiriilor în București sunt cu 24,7% mai mici decât în Bratislava.
Costul vieții în Slovacia este, în medie, cu aproximativ 15-25% mai mare decât în România, potrivit celor mai recente comparații din 2024.
Prețurile alimentelor în București sunt cu 19,3% mai mici decât în Bratislava, iar puterea de cumpărare locală în București este cu 0,9% mai mare decât în capitala Slovaciei.
Comparație de prețuri România vs Slovacia
| ROMÂNIA | SLOVACIA | |
| Masă restaurant ieftin | 50 lei | 55 |
| Meniu McDonald's | 35 | 65 |
| Coca-Cola | 7 | 9,5 |
| Apă plată | 5 | 7,5 |
| Lapte | 6 | 6 |
| Orez | 8 | 9 |
| Ouă | 15 | 17 |
| Mere | 3 | 9 |
| Banane | 7 | 9 |
| Portocale | 7 | 12 |
| Roșii | 10 | 21 |
| Cartofi | 4 | 8 |
| Bilet autobuz | 3 | 5,5 |
| Abonament lunar autobuz | 100 | 190 |
| Taxi 1 km | 3,5 | 7,5 |
| Benzină | 7 | 8 |
| Bere locală | 5 | 13 |
| Țigări | 27 | 30 |
București și Bratislava nu prind topul celor mai fericite orașe din Europa
Institutul pentru Calitatea Vieții a realizat un top al celor mai fericite orașe din Europa. Au fost luați în calcul mai mulți factori, precum fericirea cetățenilor de a locui acolo, accesul la educație, politicile incluzive, economia, mobilitatea și protecția mediului.
Copenhaga este cel mai fericit oraș din lume, din perspectiva locuitorilor săi. Pe locul doi în Europa se află Zurich, urmat de Aarhus (Danemarca), Antwerp (Belgia) și Stockholm (Suedia).
Munchen este următorul pe lista orașelor fericite din Europa. Rotterdam, Viena, Paris și Helsinki închid clasamentul.
Bratislava se situează în jurul pozițiilor 70-90, fiind considerat un oraș cu un nivel bun al calității vieții, iar București se află mai jos, în jurul pozițiilor 150-180, reflectând provocările legate de infrastructură, servicii publice și calitatea mediului urban.
