O sondă spațială sovietică lansată în timpul Războiului Rece se întoarce pe Pământ după mai mult de 50 de ani. Poate ateriza inclusiv în Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O navă spațială sovietică eșuată, blocată pe orbita Pământului de peste 50 de ani, urmează să se prăbușească pe planeta noastră în această săptămână. Experții estimează că nava, numită Kosmos 482 Descent Craft, va face ultima sa trecere prin atmosferă între 8 și 12 mai, călătorind cu o viteză estimată de 242 km/h, potrivit Live Science și CNN.
Cuprins:
Caracteristicile navei sovietice
Kosmos 482 este o sondă spațială sovietică destinată inițial explorării planetei Venus. Lansată în 1972, aceasta a eșuat să-și atingă destinația și a rămas blocată pe orbita Pământului. Acum, după mai bine de cinci decenii, nava se pregătește să revină pe Terra într-un mod spectaculos.
Construită pentru a rezista călătoriei prin atmosfera densă a planetei Venus, sonda are o lățime de 1 metru și o greutate de 495 de kilograme.
Datorită designului său robust, experții cred că aceasta ar putea supraviețui intrării în atmosfera terestră și ar putea ajunge intactă la sol.
Zona potențială de impact
Locul exact unde va ateriza Kosmos 482 rămâne necunoscut. Marco Langbroek, lector în conștientizarea situației spațiale la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda, a declarat într-o postare pe blog că zona potențială de aterizare acoperă o mare parte a planetei, între 52 de grade latitudine nordică și 52 de grade latitudine sudică.
Această zonă vastă include:
- Întregul teritoriu continental al Statelor Unite
- Toată America de Sud
- Africa
- Australia
- Cea mai mare parte a Europei și Asiei la sud de Cercul Arctic
Practic, fiecare oraș major de pe Pământ, de la New York la Londra și Beijing, se află în această zonă.
Riscuri și probabilități
Deși zona potențială de impact pare alarmantă, experții subliniază că nu există motive de îngrijorare majoră. Dr. Jonathan McDowell, astrofizician și astronom la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, a declarat pe site-ul său: „Nu este nevoie de îngrijorare majoră, dar nu ai vrea să te lovească în cap”.
În ciuda dimensiunilor sale, șansele ca Kosmos 482 să lovească o zonă populată sunt extrem de mici.
Aproximativ 71% din suprafața planetei noastre este acoperită de apă, ceea ce face foarte probabil ca sonda să aterizeze în ocean, la fel ca majoritatea resturilor spațiale dezorbitizate.
Programul Venera, în cadrul căruia Kosmos 482 a fost lansată
Kosmos 482 face parte din programul sovietic Venera, care a trimis o serie de sonde către Venus în anii ‘70 și ‘80.
Acesta a fost lansat în 1972, alături de o altă sondă, V-71 No. 670, care a reușit să ajungă pe Venus și să funcționeze timp de aproximativ 50 de minute pe suprafața planetei.
În schimb, V-71 No. 671 (ulterior denumită Kosmos 482) a eșuat să se plaseze pe traiectoria corectă către Venus, rămânând blocată pe orbita Pământului. De atunci, mai multe fragmente ale navei s-au desprins și au căzut deja pe Pământ, dar capsula principală a rămas pe orbită până acum.
Comportamentul orbital neobișnuit
„Este destul de densă, indiferent ce este, pentru că a avut un punct foarte jos în orbita sa, dar nu s-a dezintegrat timp de decenii. Deci este clar ca o bilă de bowling”, a explicat Marlon Sorge, expert în deșeuri spațiale la The Aerospace Corporation.
Deși sonda Venus era echipată cu o parașută, este puțin probabil ca aceasta să se deschidă la momentul potrivit sau să servească la încetinirea coborârii vehiculului, având în vedere că a fost expusă mediului dur al spațiului cosmic timp de decenii.
Conform calculelor The Aerospace Corporation, șansele ca Kosmos 482 să provoace daune mortale sunt de aproximativ 1 la 25.000. Acest risc este mult mai mic decât cel asociat altor resturi spațiale care reintră în atmosferă în fiecare an.
„Da, există un risc, dar este mic. Ai un risc mai mare de a fi lovit de fulger o dată în viață”, a subliniat Marco Langbroek.
În cazul puțin probabil în care Kosmos 482 ar ateriza pe uscat, Sorge a avertizat publicul să nu încerce să atingă resturile. Nava spațială veche ar putea prezenta scurgeri de combustibili periculoși sau alte riscuri pentru oameni și proprietăți.
„Contactați autoritățile. Vă rog să nu vă jucați cu ea”, a îndemnat Sorge.
Implicații legale și viitorul explorării spațiale
Parker Wishik, purtător de cuvânt al Aerospace Corporation, a menționat că, potrivit Tratatului privind spațiul cosmic din 1967, Rusia ar păstra proprietatea asupra oricăror resturi supraviețuitoare și ar putea încerca să le recupereze după aterizare.
„Ce se ridică trebuie să coboare”, a declarat Wishik. „Vorbim despre asta la mai bine de 50 de ani după lansare, ceea ce este o dovadă în plus a importanței atenuării deșeurilor și a asigurării că avem acest dialog (ca comunitate spațială), deoarece ceea ce punem în spațiu astăzi ne-ar putea afecta timp de decenii”.
