Statuile ascunse sub fațada Operei din Timișoara vor fi căutate cu camere video. Cum evoluează lucrările de refacere ale monumentului istoric
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statuile ascunse sub fațada clădirii Operei Române din Timișoara vor fi căutate cu camere video, pentru a putea fi găsite și refăcute. Lucrările de consolidare și refacere a clădirii de importanță istorică au început în urmă cu câteva luni, după mulți ani de așteptare, relatează publicația locală Tion. Reprezentanții Primăriei acordă însă o deosebită importanță celor două statui care străjuiesc intrarea și despre care se crede că au fost acoperite în urmă cu mulți ani, la ultima intervenție asupra fațadei.
Lucrările la Opera Română din Timișoara sunt efectuate de firma Alex Dia Construct SRL, relatează publicația locală tion.ro. Au început cu consolidarea structurii, prin injectarea unor cimenți speciali în fundație, iar acum s-a ajuns la refacerea fațadei. Nu se poate lucra oricum însă, pentru că este vorba de o clădire emblematică a Timișoarei și trebuie păstrate toate detaliile.
Iar detaliile se referă și la cele două statui ascunse în zidărie pe vremea epocii comuniste. Acum, primarul orașului vrea să le scoată la lumină, și pentru a nu fi afectate de lucrări, propune efectuarea unor mici găuri în fațadă pe unde să fie introdusă o cameră video de inspecție.
„Am discutat acest subiect cu firma care execută lucrările, cu Alex Dia SRL. Le-am cerut categoric ca, în momentul în care e potrivit din punct de vedere al stadiului tehnologic, să lămurim acest aspect al statuilor. Probabil se va practica un orificiu și se va introduce în fiecare nișă o cameră video. Nu dau eu rețeta tehnică de intervenție, dar există dată această temă: să clarificăm dacă acele statui sunt acolo sau nu. Dacă sunt, ce vom face, unde le vom pune, vom vedea ulterior. Aici va trebui să avem avizul, presupun, al Comisiei de Monumente de la București”, a spus Nicolae Robu, primarul Timișoarei, marți.
Muncitorii vor scoate toate plăcile de travertin (o rocă poroasă de calcar, folosită la finisaje, n.r.) și încearcă să le reconstituie, dar acestea se sfărâmă și trebuie înlocuite. Acesta a fost, de fapt, motivul întârzierii, a explicat Robu.
„Sunt momente în care nu se poate lucra, din diverse motive, cum a fost și acesta, că nu s-a dispus de aviz. A fost aviz până la un punct. Era avizat să se refolosească travertinul existent. A fost aviz dat pe o anumită ipoteză, că trebuie păstrat în proporție de 70% cel puțin, sau nu mai știu, travertinul existent. Pentru asta, el trebuie dat jos, dus în laborator, supus unei expertize și apoi cel care se consideră că are și viabilitate trebuie pus la loc. (…) Când s-a trecut la această operație, pe baza avizului vechi, s-a constatat că, de fapt, tot se sfărâmă, în momentul în care îl desprinzi. S-a mers la Ministerul Culturii și s-a cerut aviz pentru schimbarea integrală”, spunea primarul în luna februarie.
Refacerea costă 4,64 milioane de lei
Din 2016 se încearcă reabilitarea Operei, iar la prima licitație a câștigat aceeași firmă. Au fost necesare avize și modificări așa că s-a organizat a doua licitație, adjudecată tot de Alex Dia Construct, cu o ofertă de 4,64 de milioane de lei, care vor fi plătiți de la bugetul local, arată sursa citată.
Palatul Culturii a fost construit în anii 1872 – 1875 și a fost proiectat de arhitecții Fellner și Helmer. În 1880, clădirea a ars și a fost reconstruită în același stil. În 1920 a ars din nou și, din nou, a fost reconstruită, în perioada 1923 – 1928. Între anii 1934 și 1936, arh. Duiliu Marcu a proiectat și a realizat fațada actuală a clădirii monument istoric. Pe fațadă ar fi trebuit să fie patru statui ale muzelor Thalia, Melpomene, Euterpe și Terpsihore. Fiecare avea aproape trei metri înălțime și cântărea aproximativ 900 de kilograme. Doar două au ajuns cândva pe frontonul clădirii monument istoric.
Sursa foto: Tion
