07 Feb. 2018 08:13

#SalariileRomanilor. Statul va suporta o parte din contribuții pentru salariile IT-iștilor. Deduceri și pentru alte categorii

Distribuie

Ministrul de Finanțe a anunțat că statul va suporta o parte din contribuții pentru salariile IT-iștilor, dar și a altor trei categorii profesionale. Aceasta este soluția găsită de guvernanți ca urmare a problemelor generate de trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Există, însă, o condiție: angajatorul trebuie să crească salariul brut cu cel puțin 20 la sută față de nivelul lunii decembrie 2017.

Ordonanța Ministerului de Finanțe ar urma să rezolve problemele pentru un an, prin deduceri suportate din bugetul de stat.

Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe, a anunțat că măsura va viza patru categorii profesionale. Este vorba despre persoanele fizice încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator (IT-iştii), persoane fizice care desfăşoara activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă (sezonierii), potrivit Digi24.ro.

„Soluţia găsită pentru acei angajatori care au asigurat majorarea salariilor pentru angajaţi cu cel puţin 20%. Ne raportam clar la decembrie 2017. Nimeni nu are de pierdut faţa de luna decembrie 2017. Angajatorii reţin la sursă, dar să spunem parţial. A doua chestiune: Angajatorul declară ca obligaţie de plată, în acel formular 112, doar suma reţinută efectiv de la angajat. Al treilea pas: Diferenţa de CASS datorat de angajat este calculată de angajator şi evidenţiată distinct, în acel formular 112, ca sumă dedusă, iar suma aceasta dedusă, diferenţa între ce transferă angajatorul către angajat şi cât ar trebui să primească el, ca să nu aibă diferenţă faţă de decembrie 2017, este suportată de către bugetul de stat, fiind transferat în mod automat la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. (…) Pentru un an de zile, lucrurile sunt soluţionate. (…) Ordonanţa prevede şi de la 1 ianuarie până la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, angajatorii (în cazul celor patru categorii menționate mai devreme) pot să depună declaraţii rectificative şi niciun angajat nu are de pierdut”, a precizat, pentru sursa citată, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici.

Astfel, în luna ianuarie angajatorii ar trebui să compenseze, pentru ca mai apoi să primească diferența de la stat.

„Pentru angajatori nu este niciun efort bugetar, iar pentru stat este un mecanism foarte simplu, nu are niciun impact pe buget”, a explicat Eugen Teodorovici.

Potrivit ministrului, ordonanța are două componente. Una dintre ele este legată de cele patru categorii, care vor beneficia de deduceri, pentru a nu avea de suferit, iar cealaltă are legătură cu problema celor care sunt angajați cu jumătate sau sfert de normă în zona publică.

Eugen Teodorovici susține că această soluție este mai bună deoarece are cu un impact bugetar mult mai mic decât soluția unei scheme de ajutor de stat despre care s-a vorbit anterior.

Statul va suporta o parte din contribuții pentru salariile IT-iștilor. Ce prevede proiectul de ordonanță

Măsura se va aplica inclusiv persoanelor din cele patru categorii pentru care se modifică raportul de muncă, respectiv detaşare, suspendare sau încetare, precum şi pentru angajaţii ai căror angajatori se află în stare de insolvenţă.

„Măsura este condiţionată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajaţii beneficiari ai acestei măsuri.

Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017, angajatorii determină nivelul contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% şi, respectiv 10% la venitul brut majorat”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Astfel, contribuţia de asigurări sociale (CAS) datorată se reţine integral în timp ce contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) se reţine parţial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obţinut pentru luna decembrie 2017 să fie menţinut şi pentru anul 2018.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcţie de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din CASS datorată, este format din salariul de încadrare şi elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, conform Agerpres.ro.

CASS reţinută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia de pensii (CAS) şi venitul salarial net la 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferenţa pozitivă dintre CASS datorată şi calculată, potrivit prevederilor Codului fiscal şi CASS reţinută, potrivit proiectului de act normativ, se stabileşte de către angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declaraţia formular 112).

În cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% faţă de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare.

În cazul în care CASS reţinută este egală cu CASS datorată, proiectul de act normativ nu produce efecte pentru că, într-o astfel de situaţie, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puţin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susţinerea de la bugetul de stat a angajaţilor respectivi precizează iniţiatorii documentului.

Pe de altă parte, în cazul majorărilor salariale cu mai puţin de 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută ar creşte progresiv, iar diferenţa de CASS alocată de la bugetul de stat nu mai este suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017. „Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuţiilor sociale la angajaţi, concomitent cu asigurarea unei creşteri a salariului brut in 2018 cu cel puţin 20% care să asigure menţinerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere şi partea de contribuţii pe care angajatorul nu a transfert-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoţit de un comportament corect din partea angajatorilor”, subliniază documentul.

Acesta prezintă şi un exemplu de calcul pornind de la un venit brut de 10.000 de lei realizat în decembrie 2017 care, în urma majorării cu 20%, devine 12.000 lei în 2018. În acest caz, contribuţiile sociale datorate se cifrează la 4.200 de lei (3.000 lei contribuţia de pensii – 25% şi 1.200 de lei contribuţia de sănătate de 10%). Contribuţia de sănătate reţinută va fi de 650 de lei sumă obţinută prin scăderea, din venitul brut aferent anului 2018 (12.000 lei) a contribuţiei de pensii (3.000 lei) şi a venitului net la nivelul lunii decembrie a anului trecut (8.350 lei). Pentru a se ajunge la nivelul de contribuţie de sănătate datorată, de 1.200 lei, statul va suporta practic suma de 550 lei.

Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe și ar urma să fie aprobat în următoarea ședință de guvern.


Citește și EXCLUSIV / Aberația fiscală revine. Vii cu bani de acasă ca să plătești contribuții statului

EXCLUSIV. ”Barbie de România” are… avioane-n cap! N-a luat încă BAC-ul, dar învață germană și vrea să fie stewardesă


 

Loading...
Comentarii