Minele rusești din Marea Neagră, pericolul necunoscut care amenință litoralul românesc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Minele rusești amplasate pe fundul Mării Negre reprezintă un pericol real pentru litoralul românesc și puțini sunt cei care îl iau în calcul atunci când stabilesc strategiile geopolitice, scrie Ihor Kabanenko într-o analiză realizată pentru revista Eurasia Daily Monitor a Fundației Jamestown.
Din punct de vedere istoric, minele navale au jucat un rol important în războiul maritim din Marea Neagră. Încurajată de lecțiile învățate în timpul celor două războaie mondiale, flota sovietică a desfășurat un număr considerabil de mine militare ofensive și defensive în apele litorale ale Mării Negre, în special în partea nord-vestică.
Acestea și cele neexplodate din cele două războaie mondiale încă se află în adâncul Mării Negre, reprezentând o amenințare pentru navele care trec pe aici.
Sectorul nord-vestic al Mării Negre este important din punct de vedere economic: apele sale sunt intersectate de linii de transport maritim dense și dispune de mai multe porturi importante: Odesa (Ucraina), Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) Gurile arterelor principale de apă (Dunărea, Nipru, Nistru și Bugul de Sud) și un număr de golfuri relativ mari. În același timp, această zonă maritimă este relativ superficială, cu o adâncime mai mică de 100 de metri de la Capul Crimeei Tarkhankut până la gura Dunării și numai câțiva zeci de metri pe o întindere de 30 de kilometri de-a lungul litoralului românesc și bulgar. Această zonă a Mării Negre este de asemenea frecvent afectată de ceață.
Aceste conditii fac ca zona să fie deosebit de favorabilă operațiunilor de amplasare a minelor, împiedicând în același timp activitațile de contracarare a minelor (MCM). Prin urmare, minele navale au fost utilizate pe scară largă în partea de nord-vest a Mării Negre, în timp de război, pentru a bloca porturile și bazele navale, precum și pentru amenințarea comunicațiilor maritime costiere.
Flota rusă din Marea Neagră a acumulat o experiență considerabilă în lupta împotriva minelor în regiune. Această flotă a fost, în mod tradițional, lider în ceea ce privește abilitatea sa de a amplasa mai multe câmpuri miniere mari. Flota din Marea Neagră, formată din navele și avioane are capacitatea de a amplasa mai mult de 1.000 de mine navale odată. Această flotă este echipată cu mine de ancoră și de fund de 500-1,500 de kilograme, dotate cu siguranțe combinate, care pot fi utilizate de aeronave, nave de suprafață și submarine. Adâncimea la care pot fi amplasate ajunge la 120 de metri, iar raza zonei afectate este între 50 și 70 de metri.
Un număr semnificativ de mine cu ancoră tradiționale (în majoritate mine fără contact), inclusiv mine de adâncime, pot fi utilizate la adâncimi de până la 1.500 de metri. Arsenalul rus include, de asemenea, un număr considerabil de mine miniere reactive în RM-1 și PM-2. Cel mai modern model este complexul anti-submarin PMK-2. Rusia a crescut producția de mine navale după anexarea ilegală a Crimeei.
Minele navale, armele caracterizate de o mare putere distructivă și rentabilitate, sunt deosebit de dificil de detectat și neutralizate. Ca atare, ele au un puternic efect psihologic. Chiar și o singură mină navală ar putea fi utilizată pentru a reprezenta o amenințare la adresa libertății navigației într-o zonă în care transportul maritim comercial este deosebit de greu.
Dimensiunea operațională a părții nord-vaste a Mării Negre este de așa natură încât este suficient ca o mină să explodeze brusc sub unul sau două vase comerciale pentru a afecta negativ economiile statelor cu ieșire la Marea Neagră.
Citeșe și: EXCLUSIV | Liviu Vârciu și-a luat brevet de navigator. E pe val și se lasă dus de vânt!
