EXCLUSIV/ Confesiunile lui Petre Roman în dosarul Mineriadei: „Am dormit în sediul Guvernului, dar nu am știut că vin minerii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul premier al României postdecembriste, Petre Roman, s-a recomandat procurorilor militari din dosarul Mineriadei ca fiind persoana care a căutat să mențină spiritul democratic, proaspăt câștigat, în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.
Cuprins:
În ciuda cărții de vizită pe care și-a făcut-o prin declarația de suspect, dată în 5 iulie 2016, procurorii militari de la Parchetul instanței supreme îl acuză pe fostul premier Petre Roman de infracţiuni contra umanităţii în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
Citește și:
- Victor Atanasie Stănculescu: Adrian Sârbu a cerut 20 de kilograme de trotil pentru a detona un automobil în Piața Universității (rechizitoriul Dosarului Mineriada)
- Rechizitoriul Dosarului „Mineriada”: Lui Ion Iliescu îi era teamă că cineva ar putea ascunde un pistol în camera de filmat
Nu era o idee bună ca populația să sprijine polițiștii
Petre Roman le-a povestit procurorilor militari contextul în care Mineriada l-a prins în funcția de prim-ministru al României și le-a arătat acestora că, într-una din ședințele de la Palatul Victoria, la care s-a pus problema susținerii forțelor polițienești de către populația civilă, că el nu a fost de acord cu acest demers.
„Tot în ziua de 12 iunie 1990 a avut loc o şedinţă la Palatul Victoria, în cursul căreia am fost chemat spre a mi se cere părerea cu privire la o eventuală susţinere a forţelor poliţieneşti de către populaţia Bucureştiului. Am apreciat că nu este o idee bună”, deoarece poate conduce la conflice între civili, care nu trebuie să intervină într-o operaţiune legală a forţelor abilitate de lege, adică în aplicarea legii”, explică Roman în declarația de la dosar.
El a povestit în continuare convorbirea telefonică avută cu fostul ministru al Internelor de la acea vreme, care fusese surprins de manifestanții violenți în sediul instituției și de întâlnirea la care s-a decis intervenția armatei.
„La câteva ore după intervenţia poliţiei, m-a sunat ministrul de Interne, care mi-a comunicat că în Piaţa Universităţii s-au produs incidente foarte grave, care au culminat cu incendierea unor maşini şi autobuze ale poliţiei. M-a surprins afirmaţia gen. Chiţac că poliţia este depăşită de situaţie”, se arată în declarația lui Roman.
El menționează că ”(...) în momentul forţării sediului Ministerului de Interne şi incendierii acestuia de către bandele de agresori, am primit un telefon, aş zice disperat, de la ministrul Chiţac, care era speriat şi îmi cerea să fac tot ce se poate face pentru că viaţa celor aflaţi în minister, în opinia sa, era în pericol”, acesta fiind momentul în care a început să se pună problema angrenării armatei pentru calmarea spiritelor.
Citește și: Povestea omului care a căzut din spațiu și din care a mai rămas doar o bucată carbonizată
S-a trezit cu minerii pe drum
Petre Roman povestește în document și despre momentul în care a aflat despre plecarea minerilor spre Capitală. Era ora cinci dimineața, spune el, când a sunat Gelu Voican Voiculescu, pentru a-l anunța despre garniturile de tren pornite spre București.
Roman a mărturisit că a dormit la sediul Guvernului în noaptea de 13 iunie și că atunci când s-a dus la somn, în jurul orei 02.00, nu avea nici o informație referitoare la minerii porniți către Capitală.
”În jurului orei 1.00, prin intervenția parașutiștilor, s-a readus situația sub control în toate punctele amintite. În jurul orei 02.00, când m-am culcat în sediul Guvernului, adică în biroul meu, nu aveam nicio informație despre deplasarea spre București a unor grupuri de mineri din Valea Jiului”, le-a spus anchetatoriklor fostul demnitar.
Nu există acte guvernamentale privind chemarea minerilor
Petre Roman i-a asigurat pe procurorii militari, la momentul audierii, că nu există acte guvernamentale care să dovedească implicarea lui sau a Guvernului de la acea vreme în chemarea minerilor în Capitală.
”În dimineaţa de 14 iunie 1990, în jurul orei 5.00, am fost trezit de Gelu Voican Voiculescu - viceprim-ministru - care mi-a spus marea sa îngrijorare cu privire la sosirea iminentă a unor trenuri ce transportau mii de mineri din Valea Jiului. Pentru mine era foarte clar că o astfel de prezenţă masivă a minerilor în Capitală putea provoca incidente. Pe de altă parte, forţele poliţieneşti se aflau deja intr-o evidentă stare de precaritate. Guvernul nu ceruse şi nu aprobase niciun fel de plecare a minerilor spre Capitală. Nu există niciun fel de documente de natură guvernamentală care să menţioneze măcar o asemenea posibilitate”, le-a mai explicat Roman procurorilor militari.
Prefecții erau tulburați
Procurorii militari au dorit să știe punctual de la Petre Roman dacă acesta a transmis un telex prin care solicita mobilizarea minerilor de la diverse mine din Valea Jiului sau dacă a purtat discuții telefonice cu reprezentanți ai acestor mine înainte de sosirea ortacilor în Capitală.
„Nu cunosc nimic despre acest telex, nu știu nimic despre existența lui. (...) Nu. Categoric nu, eu nu eram membru al vreunui partid politic, eram prim-ministru independent. În data de 13 iunie 1990, am fost informat de către prefecţi că sunt tulburaţi de ceea ce vedeau că se întâmplă în Bucureşti. E clar că în ţară era o stare de nelinişte pentru ceea ce se întâmpla în Bucureşti, situaţia din Capitală fiind transmisă la televizor”, au fost răspunsurile la fel de punctuale ale lui Petre Roman în fața magistraților.
Telexul de la cabinetul lui Roman
Unul dintre martorii acuzării, secretara uneia din minele la care a ajuns telexul transmis de la cabinetul primului-ministru, le-a relatat procurorilor cu lux de amănunte momentul primirii acestui telex, precum și mesajul transmis la acea vreme de către Guvern minelor din Petroșani și din Valea Jiului.
«Datorită situaţiei încărcate în care se află noua democraţie şi pentru stabilirea situaţiei create în Bucureşti, dorim ca Liga Sindicatelor Miniere să intervină într-un fel în aplanarea situaţiei create», ar fi sunat telexul, așa cum și l-a amintit martora în fața procurorilor.
Ea arată că nu poate reda conținutul în integralitate, dar explică motivele pentru care a reținut precis că acel telex era semnat de primul-ministru Petre Roman.
„Nu mai reţin exact textul telexului, dar reţin că semnătura pe telex aparţinea d-lui Petre Roman, prim-ministru al Guvernului României de la acea perioadă. Reţin acest amănunt datorită faptului că avea o semnătură foarte frumoasă”, s-a confesat femeia anchetatorilor.
Despre existența acestui telex, precum și despre o serie de telefoane date de la cabinetul lui Roman în sensul mobilizării minerilor din Valea Jiului vorbesc și alți martori audiați de procurori în acest dosar.
Adusă de acasă pentru acces la telefonul guvernamental
Martora le-a povestit procurorilor în dosar cum a fost chemată de acasă, pentru a deschide ușa de la biroul directorului general de la Regia Autonomă a Huilei, după ce s-a aflat despre trimiterea telexului de la Guvern.
Telexul semnaliza dorința prim-ministrului Roman, iar la telefon urmau să se stabilească detaliile ce decurgeau din solicitarea demnitarului.
”Existenţa telexului trimis de către inculpatul Roman Petre a fost confirmată şi de... secretara directorului general de la R.A.H. Petroşani, în după-amiaza zilei de 13.06.1990, în jurul orei 16.00-17.00, când a fost chemată de acasă, din dispoziţia liderului de sindicat TESA - Botoroagă Ionel, pentru a descuia uşa biroului directorului general ing. Costinaş Benoni, întrucât se primise un telex de la Bucureşti”, arată procurorii, care redau fragmente esențiale din declarația femeii.
”Ajunsă la biroul d-lui director general, m-am întâlnit cu d-nul Botoroagă Ionel şi mi-a spus că a primit un telex de la Cancelaria primului-ministru al Guvernului şi că trebuie să deschid uşa de la biroul d-lui director general, ca să vorbească la Bucureşti pe telefonul guvernamental. Am deschis uşa şi am stat în anticameră, iar la scurt timp au venit doi oameni îmbrăcați în civil, care mi-au spus că reprezintă Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului şi că s-a primit un fax pentru ei, şi au acceptul directorului general Benoni Costinaş să vorbească la Bucureşti pe telefonul guvernamental. L-am cunoscut pe unul dintre ei în persoana d-lui ing. de la Aninoasa, Ilinescu Constantin, iar pe celălalt nu l-am cunoscut în acea perioadă, dar mai târziu mi s-a spus că este d-nul ing. Cămărăşescu Nicolae. [...]”, le-a mărturisit martora procurorilor.
Citește și: Jurații X Factor încasează bani frumoși pe firmele lor. Delia învârte milioanele, Brenciu și Bănică, sutele de mii
