Stresul va poate da peste cap sanatatea

Riscuri de sase ori mai mari de a face depresii

Factorii de stres cronic includ nivelul ridicat de tensiune la locul de munca, problemele pe termen lung in relatii, singuratate, griji financiare persistente. Studiile efectuate sugereaza ca neputinta adaptarii la stres e asociata cu instalarea depresiei sau anxietatii. Intr-un studiu, doua treimi din subiectii care au fost expusi unei situatii stresante si-au marit de sase ori riscul de a dezvolta depresie in acea luna.

Femeile stresate nu mai pot ajunge la orgasm

Incidentele stresului acut au fost asociate cu un risc mai ridicat de dezvoltare a problemelor cardiace, cum ar fi anormalitati ale ritmului cardiac si atacuri de cord, chiar moartea. Creierul si intestinele sunt intr-o relatie stransa, mediata de aceiasi hormoni si de sistemul nervos. Nu este surprinzator cand, din cauza expunerii prelungite la stres, apar diareea, constipatia, crampele si balonarea. Problemele nu se opresc insa aici. Stresul poate conduce si la diminuarea dorintelor sexuale si la imposibilitatea de ajunge la orgasm la femei. Stresul mai poate cauza si impotenta temporara la barbati. O parte a raspunsului la stes implica eliminarea, de creier, a unor substante chimice care contracta muschii fini ai penisului si arterele acestuia. Acest lucru reduce fluxul de sange inspre penis si il mareste pe cel afara din penis, motiv pentru care erectia se reduce partial sau total. In plus, stresul poate afecta si fertilitatea, pentru ca hormonii stresului au un impact puternic asupra functionarii hipotalamusului, care secreta hormonii de reproducere.

Efecte semnificative asupra memoriei

Stresul are efecte semnificative asupra creierului, mai ales asupra memoriei. Victima unui stres sever sufera de pierderea puterii de concentrare la locul de munca si acasa si poate deveni ineficienta si predispusa accidentarilor. La copii, stresul afecteaza puterea de a invata si de a asimila cunostinte noi. Desi pierderea memoriei apare si o data cu varsta, stresul poate juca un rol mult mai important in acest proces decat imbatranirea.

Creste riscul aparitiei unor boli grave de dinti

Stresul duce si la diverse afectiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul, acneea, rozaceea si eczemele. Pot aparea mancarimi care aparent nu au nici o cauza, dar pe care cercetatorii le asociaza cu stresul. Caderea parului e un alt efect al stresului, desi cercetatorii nu au descoperit inca legatura directa dintre aceste fenomene. Stresul e implicat si in cresterea riscului aparitiei bolilor de dinti, cum ar fi paradontoza (afectiune a gingiilor care duce la caderea dintilor).

Pofta de mancare, modificata de stres

Stresul poate avea efecte diverse asupra modului de alimentatie si greutatii unui individ. De cele mai multe ori, stresul este legat de ingrasare si obezitate. Multe persoane dezvolta nevoia exagerata de a manca sarat, gras si foarte dulce, iar organismul asimileaza si apare luarea in greutate. Acest lucru poate aparea chiar si la persoanele cu un regim alimentar sanatos, dar care sunt expuse stresului. Sunt insa unii care, din cauza stresului, isi pierd apetitul si slabesc. In putine cazuri, stresul cauzeaza o hiperactivitate a glandei tiroide, stimuland apetitul, iar organismul arde caloriile mai repede decat rata normala.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE