STUDIU | Un singur hot dog mâncat poate reduce speranța de viață cu 36 de minute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Calculul l-au făcut doi cercetători de la Universitatea din Michigan, care au publicat recent un studiu în revista Nature, în care au analizat peste 5.800 de alimente și le-au clasificat în funcție de impactul lor asupra sănătății umane și a mediului.
Se știe despre hot dog că nu este cea mai sănătoasă opțiune în alimentație, însă oamenii de știință „au tradus” în minute din viață impactul negativ al acestui produs asupra organismului, potrivit ilfscience.com.
Nu este o tragedie să consumi ocazional câte un hot dog, dar în momentul în care o faci timp de 365 de zile, atunci devine o adevărată problemă, explică autorii studiului.
În cadrul studiului publicat recent în revista Nature Food, cercetătorii au analizat peste 5.800 de alimente, clasificându-le în funcție de impactul lor asupra sănătății umane și a mediului.
În timp ce hot dog-urile sunt la coada clasamentului analizei, există și vești bune: unele modificări minore ale dietei, spun autorii, pot avea efecte benefice atât asupra sănătății, cât și asupra amprentei de carbon.
„Înlocuirea doar a 10% din aportul caloric zilnic de carne de vită și carne procesată cu un amestec divers de cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase și fructe de mare selectate ar putea reduce, în medie, amprenta de carbon dietetică a unui consumator american cu o treime și adăugați 48 de minute sănătoase de viață pe zi ”, au scris autorii studiului, Olivier Jolliet și Katerina Stylianou, pentru The Conversation.
Mai întâi, a fost calculat scorul de sănătate. Pentru aceasta, cercetătorii au folosit un indice nutrițional numit Health Nutritional Index, pe care l-au dezvoltat anterior împreună cu nutriționistul și coautorul studiului, Victor Fulgoni III.
Acest lucru a fost dezvoltat folosind datele dintr-un uriaș studiu epidemiologic numit Cauza Globală a Bolilor (GBD), care acoperă mai mult de treizeci de ani de date din fiecare țară din lume.
Cu aceste informații, GBD cuantifică nu doar prevalența diferiților factori de sănătate, stil de viață și mediu - inclusiv 15 factori alimentari - ci și daunele relative cauzate de aceștia. Folosind această masă imensă de informații, echipa a calculat în câteva minute impactul pe care îl au mii de alimente asupra sănătății.
Astfel, un hot dog îți „răpește” 36 de minute din viață, în timp ce un castravete poate adăuga aproape zece minute la durata de viață.
În această amplă analiză, echipa de cercetători a dorit să includă și considerații de mediu. Cercetătorii au folosit o metodă numită IMPACT World +, care măsoară impactul asupra ciclului de viață al alimentelor din lucruri precum producția, prelucrarea, prepararea, consumul, deșeurile, utilizarea apei, dar și impactul asupra sănătății umane din lucruri precum poluarea.
În total, cercetătorii au folosit 18 indicatori de mediu pentru a evalua diferitele alimente și a le clasifica în consecință.
În cele din urmă, combinând aceste două valori, cercetătorii au reușit să le sorteze în trei zone de culoare: roșu, galben și verde.
Alimentele din zona verde sunt considerate cele mai bune, atât pentru sănătate, cât și pentru mediu, iar printre acestea includem nucile, fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale și anumite fructe de mare.
Alimentele din zona galbenă, precum carnea de pui, produsele lactate, alimentele care au la bază ouă au un profil nutrițional potrivit și un impact moderat asupra mediului.
Alimentele din zona roșie, precum carnea procesată – vită, porc, miel – sunt identificate ca având un impact negativ considerabil, atât asupra sănătății, cât și asupra mediului.
În timp ce opțiunile vegane „în general funcționează mai bine” în analiză, o trecere completă la o astfel de dietă nu este neapărat singura opțiune.
„Studiile anterioare s-au restrâns adesea la o discuție despre plante în comparație cu alimentele de origine animală. (n.r. - Dar) există variații considerabile atât în alimentele de origine vegetală, cât și în cele de origine animală”, au transmis autorii studiului.
FOTO: EPA
