Surse CNN: SUA și aliații NATO iau în calcul să trimită câte 1.000 de soldați în România, Bulgaria și Ungaria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele Unite ale Americii și o parte a aliaților săi din cadrul NATO discută despre trimiterea a mii de trupe suplimentare în țările est-europene ale Alianței Nord-Atlantice, înaintea unei eventuale invadări a Ucrainei de către Rusia, ca dovadă de susținere în fața agresiunii în desfășurare a Moscovei, au declarat pentru CNN trei oficiali americani familiarizați cu aceste discuții.
Printre țările care iau în considerare să accepte desfășurarea acestor forțe pe teritoriul lor se numără România, Bulgaria și Ungaria. Aceste state ar urma să primească fiecare aproximativ 1.000 de militari, iar trupele trimise ar fi similare cu diviziile avansate de luptă staționate în prezent în țările baltice și în Polonia.
Printre țările care iau în calcul să trimită aceste forțe suplimentare, înaintea unei eventuale invazii, sunt Statele Unite și Regatul Unit, însă nu toți cei 30 de membri ai NATO sunt dispuși să facă acest lucru, potrivit unui diplomat european.
CNN notează că aliații NATO nu au fost în întregime pe aceeași lungime de undă cu privire la gravitatea amenințării ruse, iar Germania, spre exemplu, a refuzat să vândă Ucrainei armament nou. Prin urmare, SUA poartă discuții pentru a trimite forțele suplimentare pe bază bilaterală sau, așa cum a descris situația unul dintre oficiali, în baza unei „coaliții a celor dispuși".
În linii mari, obiectivul militar al SUA ar fi „întrunirea capacității" pe care o cer aliații NATO din regiune, a declarat săptămâna trecută un alt oficial al apărării. Forțele americane ar putea acționa, așa cum o fac deja, unilateral în Europa, dar ar putea acționa și în cadrul structurilor de comandă ale NATO existente.
Posibilitatea de a desfășura forțe mai aproape de granița Rusiei înainte de o invazie marchează o schimbare a politicii administrației americane, care se temea anterior de riscul că, printr-o asemenea mutare, va provoca și mai mult Moscova. Mișcarea ar putea fi însă speculată de Kremlin și prezentată ca un exemplu al atitudinii agresive a NATO, de care Rusia se folosește deja pentru a-și justifica și comasarea de trupe la granița cu Ucraina.
Purtătorul de presă al Pentagonului, John Kirby, a anunțat luni că Washingtonul a plasat 8.500 de militari în SUA în stare de alertă ridicată, în cazul în care va fi nevoie de Forța de Reacție Rapidă a NATO și de trupe americane. Marea majoritatea a acestor forțe sunt însă destinate unor activităţi derulate de întreaga Alianţă Nord-Atlantică. SUA și NATO au deja zeci de mii de alte trupe în Europa pe care le pot folosi pentru orice desfășurare suplimentară în statele aliate din estul continentului.
Marți, John Kirby a declarat, pentru CNN, că unii din acești soldați se află în alertă ridicată „doar pentru propriile noastre scopuri, ale Statelor Unite, pentru a vedea dacă este nevoie să continuăm să-i asigurăm, pe bază bilaterală, pe unii dintre aliații noștri NATO din Europa".
Tot marți, președintele Joe Biden a spus că „ar putea să mute unele dintre aceste trupe în viitorul apropiat, doar pentru că acest lucru, de obicei, mănâncă timp" și pentru că aliații din Europa de Est ai SUA au „motive de îngrijorare".
Liderul american plănuia iniţial să vobească săptămâna aceasta despre situaţia referitoare la Rusia, au precizat două dintre sursele citate, însă este neclar acum dacă va mai face acest lucru, în contextul în care Casa Albă continuă să încerce să rezolve tensiunile cu Moscova prin negocieri diplomatice.
Această planificare militară vine în contextul în care Statele Unite sunt tot mai îngrijorate de faptul că o invadare a Ucrainei de către Rusia poate avea loc în orice moment și într-un interval scurt.
„Am spus că este iminentă și rămâne iminentă (invadarea Ucrainei, n.r.)", a declarat, marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în cadrul unei conferințe de presă. „Dar, din nou, nu putem face o predicție despre ce decizie va lua președintele Putin. Suntem încă implicați în discuții și negocieri diplomatice", a precizat aceasta.
Oficialii ucraineni au corectat afirmațiile lui Psaki marți, catalogând situația generată de Rusia drept una „periculoasă", dar nu „iminentă".
O sursă apropiată de puterea de la Kiev a anunţat marţi că șefii apărării şi ai serviciilor de informaţii analizează - oră de oră - imagini din satelit ale forţelor ruse, transmise „de Statele Unite şi de alte agenţii occidentale", dar că nu constată încă faptul că Rusia „intră în modul de luptă sau se poziţionează de atac".
Această sursă a adăugat că, dacă se dă ordinul de atac, Ucraina estimează că ar mai dura una sau două săptămâni pentru ca forțele ruse din apropierea graniței să fie pregătite de luptă.
În răspunsul scris pe care oficialii americani l-ar putea da, cel mai devreme miercuri, Kremlinului, cu privire la garanțiile de securitate cerute de Moscova, aceștia nu vor lăsa, cel mai probabil, nicio posibilitate de negociere a politicii „ușilor deschise" dusă de NATO, care constituie revendicarea principală a președintelui Vladimir Putin.
Din acest motiv, administraţia Biden se teme că Moscova va folosi răspunsul Statelor Unite ca un pretext pentru a pretinde că diplomaţia a eşuat.
