În „Cazul Ţăndărei”, judecătorii arată cu degetul spre DIICOT: din 224 de minori, procurorii au identificat 74 și au transformat toate victimele traficului în martori!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Eşecul din dosarul Țăndărei, unde 25 de traficanţi de copii au fost achitaţi, este menţionat în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane. Curtea de Apel Târgu Mureş, cea care a pronunţat în decembrie 2019 decizia definitivă de achitare, precizează azi că procurorii DIICOT ar trebui să-şi asume acest eşec.
Cuprins:
- Procuror-șef al DIICOT: „Faptele erau prescrise înaintea pronunțării”
- Curtea de Apel amintește că dosarul a fost întors de trei ori la DIICOT
- Peste 200 de persoane au fost audiate în dosar
- Judecătorul de fond a fost nevoit să facă şi treaba procurorilor
- Victimele traficului de minori au devenit martori în dosarul DIICOT
„În perioada de raportare, o instanță a achitat 25 de presupuși traficanți în cunoscutul caz de trafic de copii „Ţăndarei”, în care un tribunal a judecat presupușii traficanți în baza unei legi ce prevedea pedepse mai mici și o perioadă de prescriere a faptelor mai redusă”, precizează Departamentul de Stat al SUA în Raportul privind traficul de persoane pe 2020.
Procuror-șef al DIICOT: „Faptele erau prescrise înaintea pronunțării”
„Cazul a rezultat dintr-o anchetă comună desfăşurată în perioada 2009-2010 cu Marea Britanie, într-o rețea de trafic de persoane din România pe care Europol a considerat-o ca fiind una dintre cele mai mari din Europa; traficanții au recrutat sute de copii din comunitățile sărace de romi din sudul țării și i-au exploatat în Marea Britanie, obligându-i să cerșească sau să fure”, se arată în Raport.
<strong>În luna februarie, atunci când a fost audiată de CSM, pentru a fi numită în funcţia de procuror - șef al DIICOT, Giorgiana Hosu a sugerat că de vină pentru eşecul din „cazul Ţăndărei” ar fi lentoare judecătorilor. </strong><br>
Ea a precizat că acest dosar „a fost finalizat prima oară în 2010. În 2011 a fost restituit. În 2012 a fost din nou înaintat instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe”. Până când s-a prescris!
Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureş vor să lămurească lucrurile şi au emis azi un comunicat de presă prin care clarifică traseul „dosarului Ţăndărei” şi identifică principalele motive pentru care s-a ajuns la achitarea inculpaţilor.
Curtea de Apel amintește că dosarul a fost întors de trei ori la DIICOT
Judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş precizează că dosarul a fost restituit de Tribunalul Harghita la DIICOT - Structura Centrală nu o dată, ci de trei ori, în 2011 şi 2012, pentru refacerea urmăririi penale!
Dosarul a fost retrimis la tribunal în ianuarie 2013. Şase ani mai târziu, instanţa a decis achitarea celor 25 de inculpaţi pentru trafic de minori şi spălare de bani.
<strong>Pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat, 8 inculpaţi au fost achitaţi, iar pentru restul s-a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei.</strong><br>
În decembrie anul trecut, Curtea de Apel Târgu-Mureş a decis, prin hotărâre definitivă, achitarea tuturor inculpaţilor acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani”, pentru că „faptele reţinute de parchet nu există”.
Cu alte cuvinte, din perspectiva judecătorilor, procurorii DIICOT nu au reuşit să adune destule probe pentru a dovedi că cei acuzaţi au comis trafic de minori şi spălare de bani.
Contrazicând-o pe șefa DIICOT, Curtea de Apel Târgu-Mureş precizează că, la acel moment, erau prescrise faptele doar pentru infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, de care fuseseră acuzaţi 2 dintre inculpaţi.
Peste 200 de persoane au fost audiate în dosar
„Procedurile judiciare s-au derulat în perioada 2011 – 2019, însă această durată nu a fost determinată de tergiversarea cauzei de către instanţe, ci de împrejurări obiective care au avut alte cauze”, precizează Curtea de Apel Târgu Mureş.
Prima cauză menţionată de judecători e numărul mare de inculpaţi şi de martori audiaţi: 26 inculpaţi, dintre care doi cu domiciliul stabil în străinătate, 158 martori din rechizitoriu şi alţi 55 de martori propuşi spre audiere de către inculpaţi.
<strong>75 dintre martori erau plecaţi în străinătate, iar judecătorii spun că au existat „dificultăţi repetate în îndeplinirea procedurilor de citare, numărul părților şi participanților depăşind 200 de persoane”.</strong><br>
Curtea de Apel Târgu Mureş precizează că amânările pronunţate în dosar au fost „determinate de numărul mare al inculpaţilor şi al martorilor, de neprezentarea acestora la termenele de judecată, de lipsa apărătorilor inculpaţilor şi de formularea de către aceştia a unor cereri de amânare, precum şi de administrarea unui vast probatoriu”.
Judecătorul de fond a fost nevoit să facă şi treaba procurorilor
Procesul a durat atât de mult şi din cauza „modului deficitar în care a fost întocmit rechizitoriul”, dar şi a „complexităţii extrem de ridicate a cauzei”, spun judecătorii.
Judecătorul fondului a fost în situaţia de a efectua unele activităţi specifice urmăririi penale: a procedat la identificarea şi audierea unor presupuse victime ale traficului de minori pentru prima dată în faza judecăţii, dat fiind faptul că aceste proceduri/activităţi nu au fost realizate în cursul urmăririi penale.
Comunicat Curtea de Apel Târgu Mureş:
Curtea de Apel Târgu Mureş arată cu degetul spre şefa DIICOT şi precizează că „denaturarea adevărului, prin acreditarea ideii în spaţiul public că inculpaţii ar fi scăpat de rigorile legii din cauza tergiversării judecării cauzei de către instanţă (afirmându-se că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, deşi s-a constatat că faptele nu existau), denaturare ce a provenit inclusiv de la vârful organului de urmărire penală ce a instrumentat cauza, este de natură a afecta imaginea justiţiei din România”.
Victimele traficului de minori au devenit martori în dosarul DIICOT
Pentru a argumenta că vina pentru eşecul din „dosarul Ţăndărei” nu este a judecătorilor, Curtea de Apel Târgu-Mureș subliniază, în comunicatul de presă remis azi, câteva pasaje din motivarea deciziei definitive:
● „Autorii rechizitoriilor s-au limitat la o descriere mai mult decât sumară a activităţilor infracţionale, arătând în principal că «din probele administrate» sau «din declaraţiile martorilor» rezultă infracţiunile reţinute în sarcina fiecărui inculpat.”
<strong>„Procurorul de caz nu a indicat în dispozitiv nici măcar o persoană ce ar fi avut în cauză calitatea de parte vătămată/civilă, toate persoanele, posibile victime ale traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori.” </strong><br>
● „Dintre minorii nominalizaţi în cuprinsul rechizitoriului se constată că au fost audiaţi de către organele de urmărire penală doar 9 minori, în calitate de martori.”
● „Deşi din rechizitoriu reiese că inculpaţii ar fi traficat un număr total de 224 de minori, sunt nominalizaţi doar 74 de astfel de minori (cu nume şi prenume).”
● „Reprezentanţii DIICOT - Biroul Teritorial Harghita nu au fost în măsură să detalieze cu adevărat motivele de apel şi să invoce probe concludente care să răstoarne soluţia de achitare dispusă de prima instanţă. S-au folosit aceleaşi expresii de genul «din probe rezultă», «din declaraţiile martorilor rezultă», fără a fi şi identificate acele probe sau acei martori.”
„Oricât de grave ar fi acuzele aduse unei persoane, atâta timp cât nu sunt probe care să-i dovedească vinovăţia, aceasta nu poate fi condamnată”, precizează în final judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş.
