Mai multe țări date ca exemplu în lupta cu COVID-19 se luptă acum cu o explozie de cazuri. Ce s-a schimbat între timp
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România n-a ajuns niciodată pe lista de țări date ca exemplu pentru modul cum au gestionat criza sanitară adusă de coronavirus. Însă nici statele care și-au concentrat de la început toate eforturile pentru a limita răspândirea coronavirusului nu o duc astăzi mai bine. Noile explozii de cazuri din Hong Kong, Australia sau Japonia ne arată mai clar ca niciodată că lupta cu virusul e una de lungă durată, scrie CNN.
Cuprins:
Israelul s-a declarat victorios înainte de termen
Vreme de câteva luni, lupta israelienilor cu virusul a fost prezentată drept una exemplară în presa internațională. Iar jurnaliștii străini s-au întrecut în a lăuda Guvernul Netanyahu pentru modul în care a gestionat încă de la început cazurile de îmbolnăvire.
”Nu am vrut să speriem oamenii, ci să le salvăm viețile. Realizările noastre sunt demne de urmat de către alte țări”, declara premierul de la Tel Aviv, Benjamin Netanyahu, la începutul lunii mai, într-o conferință de presă organizată special pentru a anunța victoria Guvernului său împotriva COVID-19.
Autoritățile israeliene au întâmpinat primele cazuri cu măsuri stricte: restricții de călătorie și închiderea sectoarelor economice considerate non-esențiale. Iar în timp ce coronavirusul făcea ravagii în sudul Europei și-n America, repornirea treptată a economiei era deja o chestiune de săptămâni la Tel Aviv.
Pe 18 aprilie, Netanyahu sărbătorea succesul în ”blocarea unui început de epidemie”, la fix două luni după confirmarea primului caz în Israel.
Însă la doar câteva săptămâni după redeschiderea restaurantelor, mallurilor și plajelor, autoritățile sanitarea raportau creșterea numărului de infectări. De la doar 20 de noi cazuri pe zi la mijlocul lunii mai, acum s-a ajuns la un bilanț zilnic de 1.000.
La începutul acestei luni, relaxarea a început să fie văzută drept pripită. Netanyahu a cerut închiderea imediată a piscinelor, barurilor și sălilor de sport, precum și limitarea numărului de persoane din restaurante și lăcașuri de cult.
Două săptămâni mai târziu, un nou record de îmbolnăviri a forțat executivul să impună restricții și mai stricte: închiderea restaurantelor, limitarea adunărilor din spații închise la grupuri de 10 persoane, precum și restricționarea activităților mallurilor, muzeelor, saloanelor și magazinelor în weekend. De asemenea, israelienii nu vor putea să-și petreacă sfârșitul de săptămână pe plajă.
Joi, autoritățile israeliene au anunțat un nou record: 1.819 cazuri în doar 24 de ore. În aceeași zi, Netanyahu a declarat că Guvernul său face orice efort pentru a evita o nouă închidere totală a economiei. ”Nu avem multe opțiuni. Nu e o situație normală”.
Hong Kong, la ”al treilea val”
În ianuarie, regiunea autonomă a implementat primele măsuri de distanțare socială și a lansat anchete epidemiologice la scară largă. Două luni mai târziu, autoritățile recurgeau la noi restricții pentru a limita izbucnirea unui focar, odată cu reîntoarcerea muncitorilor din China.
Regiunea și-a închis granițele pentru străini, în vreme ce rezidenții trebuiau să accepte măsuri stricte de carantină.
Timp de multe săptămâni, strategia autorităților locale s-a dovedit una de succes. Zile La rând, bilanțul de noi îmbolnăviri a fost zero.
Însă un al treilea val de îmbolnăviri face acum ravagii în Hong Kong.
24 iulie a venit cu un nou record, 123 de cazuri, iar autoritățile au început să retragă măsurile de relaxare. Adunările publice au fost limitate la grupuri de 4 persoane, sălile de sport au fost din nou închise, iar cei care vor să intre în Hong Kong trebuie să facă dovada unui rezultat negativ la testarea COVID-19.
Pentru prima dată de la începutul pandemiei, un ordin executiv face obligatorie purtarea măștilor, deși locuitorii regiunii respectau oricum măsura de protecție.
”Dacă acest ritm continuă, va fi extrem de dificil să gestionăm situația”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Protecția Sănătății.
Australia: succesul inițial, anulat de un nou val de îmbolnăviri
Vreme de luni bune, epidemia părea că ținută în control de australieni, care și-au închis granițele încă de pe 19 martie. De asemenea, autoritățile au interzis adunările publice și călătoriile non-esențiale.
La începutul lunii mai, autoritățile anunțau deja un plan de redeschidere treptată a țării și de renunțare la măsurile restrictive.
Însă minunea nu a durat decât până la începutul acestei luni. Pe 7 iulie, un nou focar de proporții a izbucnit în Melbourne, iar autoritățile au luat măsura extraordinară de a-i izola de restul țării pe cei 6,6 milioane de locuitori din statul Victoria.
Australia înregistrează peste 13.000 de cazuri și 140 de morți, dublu față de cifrele din primele cinci luni ale anului.
Japonia, o nouă explozie de îmbolnăviri, atribuită tinerilor
”Am reușit să oprim epidemia în doar o lună și jumătate”, declara premierul nipon, Shinzo Abe, la sfârșitul lunii mai, lăudând eficiența autorităților în gestionarea focarelor de COVID-19.
Japonezii s-au întors la o parte din activitățile sociale dinainte de pandemie, inclusiv în muzee și în sălile de sport, în vreme ce executivul a lansat o nouă inițiativă de încurajare a turismului în interiorul granițelor.
Însă, între timp, apariția unor noi focare a dus la un record de cazuri zilnice de îmbolnăvire: 981, pe 23 iulie.
Cele mai multe îmbolnăviri au fost raportate în grupa de vârstă 20-30 de ani, iar studiile arată că cele mai multe focare din afara spitalelor au pornit de la tineri, care sunt asimptomatici și, prin urmare, sunt mai puțin dispuși să respecte măsurile de protecție.
Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat că noua inițiativă de încurajare a turismului îi va exclude pe locuitorii Capitalei.
Foto: Hepta
