Taxa de solidaritate din Cluj este cea mai mare din țară, de 20 de milioane de euro. Emil Boc: „Trebuie să mai și construim din când în când”

Legea bugetului de stat, adoptată la începutul lunii februarie, a introdus această taxă de solidaritate, numită de opoziție „taxa pe hărnicie”.

Primarul din Cluj, despre taxa de solidaritate: E cazul să fim și noi solidari

Primăriile care colectează sume mari din impozitul pe salariu vor plăti 15% la bugetul de stat pentru a sprijini dezvoltarea administrațiilor locale mai mici.

„Taxa de solidaritate este de 20 de milioane de euro. Suntem mândri că putem contribui cu o asemenea taxă în momentul în care țara are nevoie. Și noi beneficiem de resurse europene și e cazul să fim și noi solidari când țara și administrațiile locale au nevoie de acest echilibru”, a declarat primarul din Cluj, Emil Boc.

Emil Boc a subliniat că această contribuție nu este percepută ca o pierdere, ci ca parte a unui efort național de asigurare a coeziunii și solidarității.

„Nu consider că este o pierdere, este o parte a unui demers național de a asigura coeziunea și solidaritatea (…) Trebuie să mai și construim din când în când”, a continuatul edilul din Cluj.

Taxa de solidaritate din Cluj/Timișoara

În timp ce Cluj-Napoca contribuie cu 20 de milioane de euro, Timișoara participă cu aproximativ 13 milioane de euro prin taxa de solidaritate.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Aceste sume reflectă diferențele în colectarea impozitelor între diverse municipalități.

Municipiul Cluj-Napoca dispune de un buget de 4,2 miliarde de lei pentru anul 2025. Mai mult de jumătate din aceste fonduri provin din surse europene, subliniind importanța finanțării externe pentru dezvoltarea orașului.

Legea bugetului, despre taxa de solidaritate

Conform Legii bugetului pe anul 2025, taxa se aplică diferențiat în funcție de tipul unității administrativ-teritoriale.

Pentru municipii, se aplică o reținere de 15% la diferența dintre suma aferentă cotei de 63% și cea calculată prin înmulțirea numărului de locuitori cu 2.000 lei/locuitor/an.

Pentru orașe și comune, pragul este de 1.500 lei/locuitor/an, cu o reținere de 10%. Aceste măsuri vizează redistribuirea resurselor către localitățile cu venituri mai mici.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro