Teoria lui Stephen Hawking despre găurile negre, confirmată. Unde au fost găsite dovezile

Un neutrin extrem de energetic

În februarie 2025, infrastructura europeană de cercetare KM3NeT, care utilizează detectoare subacvatice în largul coastelor Franței, Italiei și Greciei, a anunțat descoperirea unui neutrin extrem de energetic.

Această particulă misterioasă avea o energie de aproximativ 100 PeV, de peste 25 de ori mai mare decât particulele accelerate în Large Hadron Collider, cel mai puternic accelerator de particule din lume.

Fizicienii au încercat să găsească o explicație pentru neutrinul atât de energetic. Recent, o echipă de cercetători a propus o ipoteză surprinzătoare: neutrinul detectat ar putea fi rezultatul evaporării unei găuri negre. Această ipoteză a fost prezentată într-o lucrare publicată pe arXiv, care încă nu a fost supusă evaluării colegiale.

Radiația Hawking și evaporarea găurilor negre

În anii ’70, Hawking a demonstrat că găurile negre nu sunt complet „negre”. Datorită interacțiunilor cuantice de la orizontul evenimentelor, acestea emit treptat radiație Hawking, pierzând masă și evaporându-se în timp.

Pe măsură ce o gaură neagră devine mai mică, emite radiație din ce în ce mai intensă, până când ajunge la un punct în care explodează într-un flux de particule de înaltă energie – exact așa cum s-ar putea explica neutrinul detectat de KM3NeT.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

O gaură neagră de dimensiunea unui elefant?

Toate găurile negre cunoscute sunt extrem de masive, având cel puțin de câteva ori masa Soarelui. Evaporarea acestora ar dura peste 10^100 de ani, mult prea mult pentru ca una dintre ele să explodeze acum.

Dacă neutrinul KM3NeT provine de la o gaură neagră care se evaporă, aceasta ar trebui să fie mult mai mică – având o masă de aproximativ 10.000 de kilograme, echivalentă cu doi elefanți africani adulți, dar comprimată într-un spațiu mai mic decât un atom.

Singura modalitate cunoscută de a forma astfel de găuri negre minuscule ar fi evenimentele extreme din timpul Big Bangului. Universul timpuriu ar fi putut produce numeroase găuri negre primordiale, unele dintre ele supraviețuind până astăzi.

Totuși, o gaură neagră de această dimensiune nu ar fi trebuit să mai existe după 13,8 miliarde de ani, decât dacă un mecanism suplimentar i-ar fi permis să reziste.

„Povara memoriei” și supraviețuirea găurilor negre primordiale

Autorii studiului sugerează că un efect cuantic numit „povara memoriei” ar putea încetini evaporarea găurilor negre, permițându-le să supraviețuiască mult mai mult decât s-ar aștepta fizicienii. Dacă acest mecanism este real, ar putea explica și cum o gaură neagră primordială atât de mică a reușit să reziste până în prezent, înainte de a exploda și a genera neutrino-ul detectat.

Recomandări

Războiul din justiție dintre Horațiu Potra și fosta parteneră de afaceri care îi administra zeci de milioane de euro printr-o firmă din Malta. De ce se acuză cei doi

Găurile negre primordiale sunt o posibilă explicație pentru materia întunecată, substanța invizibilă care constituie majoritatea masei din univers. Până acum însă, căutările pentru aceste obiecte nu au avut succes.

Dacă această ipoteză este corectă, KM3NeT ar trebui să observe alți neutrini extrem de energetici în următorii ani, ca rezultat al unor noi explozii ale găurilor negre primordiale. Confirmarea unei astfel de descoperiri ar putea revoluționa înțelegerea materiei întunecate, a neutrinilor și a fizicii universului timpuriu.

Urmărește-ne pe Google News