Ținta arhivei spionajului din justiției sunt Kovesi și tatăl său? Numele grele care ar putea avea dosare la SIPA, fostul DNA al magistraților

Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat astăzi dimineaţă că vrea să desecretizeze arhiva SIPA „în cel mai scurt timp şi cu respectarea termenelor si procedurilor legale”. Dacă nu știți, SIPA este acronimul Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie. Acestă direcție a fost înfiinţată în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare.

În 1997 devine practic un serviciu de spionaj sau un fel de DNA al magistraților care în cazul descoperirii unor nereguli nu făcea dosar penal, ci trimitea un raport la Ministerul Justiției (MJ). Asta pentru că în 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. Serviciul a funcționat până în 2006, când minitrul de la acea vreme al Justiției, Monica Macovei, l-a închis, considerând că nu este nevoie de un serviciu secret care să monitorizeze magistrații.

Tudorel Toader: În cel mai scurt timp desecretizez arhiva SIPA

Promisiunea

„Voi desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor şi procedurilor legale”, a promis Tudorel Toader astăzi. Acesta a susținut că este hotărârea sa și nu este vorba de vreo influență politică. „Eu am decis să desecretizez arhiva SIPA pentru că este un subiect care s-a repetat de multe ori în spaţiul public, de regulă la venirea unui nou ministru. Se pare că este un subiect care prezintă interes şi atunci voi desecretiza această arhivă”.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Cine ar putea avea dosar la SIPA

Așadar, arhiva SIPA care va fi desecretizată, conform promisiunilor ministrului Justiției, cuprinde dosare de urmărire ale procurorilor și judecătorilor din perioada 1997-2006. Magistrații pot avea atât dosare de bună conduită, cât și file în care să cuprindă suspiciuni, ne-a explicat un fost procuror.

Printre cele mai importante nume care în perioada vizată, 1997-2006, au lucrat în magistratură, amintim pe (ordinea este aleatorie):

• Livia Stanciu, actual membru al Curții Constituționale și fost șef al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Între 1997 și 2004 aceasta a activat ca judecător în cadrul Tribunalului Galați și Curții de Apel Galați. Din 2004 a ajuns la ICCJ.

Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), președintele Consiliului Superior al Magistraturii – Mariana Ghena și ministrul interimar al Justiției Ana Birchall. FOTO DE VLAD CHIREA

• Mariana Ghena, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Aceasta era în 1997 judecător la Tribunalul Galati, iar din 1998 până în 2010 a promovat la Curtea de Apel Galați

• Daniel Morar, actual judecător CCR și fost șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

A îndeplinit funcțiile de procuror delegat (mai – noiembrie 1997) și procuror (1997-1998) la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În perioada 1 ianuarie 1999 – 25 iulie 2002 Daniel Morar a îndeplinit funcția de procuror șef la secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, încheindu-și mandatul prin demisie. Din august 2005 a ajuns în fruntea DNA.

• Laura Codruța Kovesi, șefa DNA
  

În 1997 aceasta era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, apoi între 1999-2000 a trecut ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. După care, între 2000-2004 a promovat ca Procuror șef al Biroului de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Între 2004 și 2006, Kovesi a lucrat ca procuror la Biroul Teritorial Sibiu – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Ioan Lascu

• Ioan Lascu, tatăl lui Kovesi

Acesta a fost și el magistrat. A deținut din 1980 până în 15 ianuarie 2010 funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș.

• Ioan Amariei, fost șef al Parchetului Național Anticorupție

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

A fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Dorohoi (1992-1999),iar în 1999 a fost ales pentru funcția de procuror general al Parchetului Curții de Apel Suceava.

În anul 2002, a fost numit șef al nou înființatului Parchet Național Anticorupție (PNA). A fost și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) până în februarie 2005.

Florin si Viorica Costiniu

• Viorica Costiniu, judecător
  

Judecătoarea de la Curtea de Apel București a fost din anul 2000 chiar președinte de onoare al Asociației Magistraților din România (AMR

• Florin Costiniu, judecător

Este soțul judecătoarei Viorica Costiniu. Din anul 2001 este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiți. Numele lui Florin Costiniu a fost menționat într-un dosar penal și scandal de presă legat de senatorul Cătălin Voicu.

• Victor Ponta, fost premier și fost procuror

Până în 1998 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București, iar între 1998 și 2002, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.

Ilie Botoș

• Ilie Botoș, fost Procuror General al României

Între 1991-1999 a ocupat funcția de procuror militar criminalist la Parchetul Militar Cluj, devenind prim procuror militar al acestui parchet în 1999, funcție pe care a deținut-o până în 2002, când a fost încadrat procuror la Parchetul Național Anticorupție. Între 2002-2003 a deținut funcția de Procuror general adjunct al Parchetului Național Anticorupție. A devenit, în august 2003, Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Din această funcție a demisionat la 21.07.2006, nu din cauza dispariției lui Omar Hayssam.

Sofica Dmitrascu

• Sofica Dumitrascu, judecător la ICCJ

Sofica Dumitrașcu, decedată în acest an, este cea care, în aprilie 2006, a decis eliberarea lui Omar Hayssam pe motive medicale. Acesta a reușit să fugă din România la scurt timp, eveniment ce a dus la demisia procurorului general de atunci, Ilie Botoș, și a șefilor serviciilor de informații.

Sofica Dumitrașcu a făcut parte și din completul de judecată care l-a condamnat pe Hayssam la 20 ani închisoare pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak. În iulie 2013, Omar Hayssam a fost adus în țară și încarcerat.

Tot Sofica Dumitraşcu a făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”.

Cristian Panait

• Cristian Panait, procuror la Parchetul General

Acesta a fost un tânăr procuror de la Parchetul General al cărui deces a decenit un subiect de controversă. El s-a aruncat, în 2002, de pe terasa apartamentului în care locuia cu mătușa sa și a decedat câteva ore mai târziu, la spital. Ştirea a fost şocantă deoarece opinia publică ştia că procurorul era implicat într-o anchetă de contrabandă şi corupţie, cu ramificaţii politice până la vârful PSD, partidul de la putere. La acest episod s-a referit preşedintele Băsescu când a spus că îşi aminteşte de procurorul Victor Ponta doar legat de cazul Panait. Arhipa SIPA ar putea lămuri misterul decesului său.

MINIȘTRII JUSTIȚIEI CARE AU PRIMIT RAPOARTELE SIPA

Rodica Stănoiu

Rodica  Stănoiu, senator în legislatura 1996-2000 ales în județul Olt pe listele partidului PDSR, a fost ministru al justiției între 2000-2004 în cabinetul Năstase.

Monica Macovei

În anul 1997 Monica Macovei a demisionat din procuratură și s-a înscris ca avocat în Baroul București, unde a lucrat până în 2004, când a fost numită în funcția de ministru al justiției.

Valeriu Stoica

Ministrul al Justiţiei între 1996 și 2000. Este unul dintre cei mai de succes avocați.

Desecretizare în etape

Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat miercuri, înaintea şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că susţine desecretizarea arhivei SIPA, însă acest demers ar trebui făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea documentelor.

Întrebată, miercuri dimineaţă, despre declaraţiile ministrului Justiţiei privind desecretizarea arhivei SIPA, Tarcea a spus că susţine acest demers:

„Nu cunosc declaraţia făcută în această dimineaţă de ministrul Justiţiei, însă l-am auzit aseară spunând că această desecretizare ar trebui făcută în mai multe etape şi sunt de acord. Acest demers trebuie făcut în etape, şi anume mai întâi trebuie făcută inventarierea documentelor şi, în functie de specificul lor, de categoriile de informaţii, se va proceda la desecretizare. Eu susţin acest demers”.

Citește și: Administrația prezidențială, în scandalul SIPA: „Legislația în vigoare trebuie respectată și aplicată”

Reacțiile politicienilor față de decizia de desecretiza arhiva SIPA

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat miercuri seară că nu a văzut niciodată un dosar al SIPA sau al vreunui serviciu secret și că nici Monica Macovei, fost ministru al Justiției, nu a venit cu vreun raport la el. În opinia sa, soluția pentru arhiva SIPA este o comisie formată din opt judecători recunoscuți ca fiind „integri”, care să se uite în toată arhiva și să selecteze dosarele.

„Judecătoarele să vadă, să citească și să vadă ce e compromițător și ce nu. Orice altă soluție, după părerea mea, va arunca justiția în aer, oricare din variante. Știu că e neplăcut pentru un judecător să-i spui: stai șase luni — opt luni într-o arhivă, dar dacă vor să-și apere sistemul, cred că asta este singura soluție, iar opt judecătoare ar putea spune: Domnule Lazăr, te-am găsit rău tare, poate te întorci la Sibiu, acasă”, a susținut Băsescu.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu pentru Agerpres că îl susține pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, în ceea ce privește desecretizarea arhivelor SIPA, subliniind că sunt lucruri pe care „românii trebuie să le afle” în legătură cu acest subiect.

„N-o să le placă magistraților ceea ce spun, dar e necesară. (…) Și dânșii sunt oameni care până la urmă trebuie să aibă un cadru care să-i facă răspunzători vizavi de actul de justiție pe care îl îndeplinesc. Eu cred că nu inventăm noi lucrurile astea. Sunt legi care funcționează peste tot în lume”, a punctat Grindeanu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este de părere că arhiva SIPA ar trebui distrusă, deoarece reprezintă un „instrument de şantaj” la adresa unor judecători şi procurori aflaţi în activitate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro