Cea mai mică localitate din România. Deși are doar 99 de locuitori, aici se desfășoară un festival internațional de jazz

În Munții Semenic, județul Caraș Severin, are loc în fiecare an Festival Internațional de Jazz de la Gărâna, un sat al comunei Brebu Nou. Apreciatul eveniment are loc în cea mai mică localitate din România, conform datelor Ministerului Administraţiei. Numărul total al locuitorilor este 99. Cum la festivalul de jazz participă și o mie de spectatori, populația comunei devine minoritară în raport cu turiștii. De fapt, Brebu Nou este o mini stațiune uitată din Munții Semenic.

Liliputana localitate, compusă din satele Gărâna și Brebu Nou, a fost și în topul zonelor cu posibile fraude electorale la alegerile locale de anul trecut. Asta pentru că, înainte scrutinului, populația cu drept de vot a crescut cu marea sumă de 48 de persoane, asta deși era un singur candidat.

Expert Forum a depistat 24 de comune cu creşteri semnificative ale populaţiei cu drept de vot. Pe locul doi era Brebu Nou, asta deși aici a fost un singur candidat: Ioan Buda (PSD), el fiind unicul candidat la funcţia de primar! A fost ales cu 98 de voturi din 98 valabil exprimate! Dar în aprilie-iunie, în Brebu Nou au apărut oficial 41 de cetăţeni noi cu drept de vot!

Puțini copii

Cu toate aceste, beneficiind de frumuseţea Munţilor Semenic, cei 99 de oameni din satele comunei o duc însă foarte bine, mai bine decât mulţi dintre românii care locuiesc în oraşe de peste 100.000 de locuitori, chiar dacă în localitate nu există şcoală, dispensar sau Poliţie.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Mai fiecare familie are propria pensiune, başca bani primiţi de la rudele de afară. Toată comuna încape în biserică În urmă cu zece ani, în cele două sate, situate la 35 de km de Reşiţa şi 135 de Timişoara, se regăseau 400-500 de familii. „Între timp, mulţi au plecat la muncă în străinătate”, ni se explică de la primărie. S-a plecat masiv în Germania, comuna având multe familii cu origini nemţeşti – este vorba de ramura pemilor (germani provenind din Boemia). Cei care au rămas au ca îndeletnicire afacerile din turism.

Spectatori la Festivalul de Jazz de la Gărâna

Tiberiu Nicolici, 34 de ani, este unul dintre puţinii tineri care nu au emigrat. Este administratorul Pensiunii Unicat. Vara sunt mai mulţi vizitatori decât localnici.  „Cei mai mulţi turişti vin în perioada iunie-august. Atunci, toate locurile din unităţile de tip hotelier sunt ocupate”, explică acesta fericit. Preţul unei nopţi de cazare este de 110 lei, asemănător cu pensiunile din Sinaia. „Grosul turiştilor vine din Bucureşti, Constanţa şi Moldova. Din păcate nu prea trec pe aici şi străini care să se cazeze”, oftează administratorul.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Acesta ne mai spune că o mare parte din cei 99 de oameni locuiesc în satul Gărâna. Brebu Nou pare un fel de popas turistic destinat celor care trec prin zonă cu bicicleta, cu motocicleta şi la ski cu familia. În Brebu Nou mai sunt doar în jur de zece copii.

Topul neoficial al celor mai mici comune, ca număr de locuitori, potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia pentru Administraţie Publică Locală a Ministerului Administraţiei cuprinde: Brebu Nou (Caraş Severin) 99 de locuitori Bătrâna (Hunedoara) 155, Bara (Timiş) – 280, Ceru-Băcăinți (Alba) – 287, Bulzeștii de Sus (Hunedoara) – 306.

Orașe cu populație de comună

În schimb, la categoria oraşe, cele mai mici aşezări urbane sunt: Băile Tușnad (Harghita) 1.578 de locuitori, Nucet (Bihor), 2.348 Vașcău (Bihor), 2.635 Solca (Suceava) 2.654 și Stațiunea Borsec (Harghita) 2.727.

Legislația autohtonă impune ca localitățile urbane care au o populaţie sub 10.000 de locuitori ar trebui să revină la statutul de aşezări comunale. Asta pentru că rangul aşezărilor din România a fost reglementat prin Legea 351 din anul 2001, care apoi a fost modificată şase ani mai târziu.

Astfel, legislaţia precizează că orice localitate care aspiră la statutul de oraş trebuia să aibă minimum o populaţie de 10.000 de suflete. În schimb, în dreptul comunelor este stipulat că o astfel de aşezare rurală ar trebui să aibă măcar 1.500 de oameni cu domciliul acolo.

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

În ceea ce priveşte satele, nu este impusă o limită a numărului de locuitori. Doar 10 copii în două sate
Din raportul Institutului de Statistică, în urma recensământului din 2011 reiese că 136 de oraşe româneşti din cele 217 ar avea o populaţie mai mică decât limita de 10.000 de locuitori.

Dintre localitățile urbane care ar trebui să revină la statutul de aşezare rurală amintim: Slănic Moldova (Bacău) 3.760 de locuitori Predeal (Braşov) 4.496 Făurei (Brăila) 3.616, Băile Herculane (Caraş-Severin) 4.227 Băneasa (Constanţa) – 4.987 Bechet (Dolj) – 3.542, Borsec (Harghita) 2.631, Cavnic (Maramureş), 4.764 Azuga (Prahova) – 4.387,  Sulina (Tulcea) – 3.903.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro