„Tribunalele inca prefera adoptiile internationale”

cu ocazia deselor vizite pe care le faceam la asistentul maternal, acesta fiindu-ne ruda. Faptul ca vizitam copilul de cand avea 3 luni – in prezent are 3 ani – iar intre noi si acesta s-a creat o legatura afectiva foarte puternica (ne stie de parinti), ne-a determinat sa-l adoptam. Asistentul maternal este angajatul Fundatiei „Irene”. La data de 28 aprilie 2004, Comisia pentru Protectia Copilului Ilfov a luat in dezbatere cererea noastra, prin care solicitam incredintarea copilului in vederea adoptiei, ocazie cu care ne-a adus la cunostinta ca o familie de cetateni spanioli a solicitat adoptia aceluiasi minor, in luna aprilie 2002, procedura nefinalizata inca avand in vedere suspendarea pe o perioada determinata a adoptiilor internationale. Spunem determinata deoarece, conform OUG nr. 1/2004, Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia nr. 433/ 4.05.2004, a casat incheierea de suspendare a adoptiei internationale, incheiere pronuntata de TMB si a trimis dosarul spre continuarea procedurii de adoptie la aceeasi instanta. Aceasta ordonanta nu a facut altceva decat sa creeze o „portita” speciala pentru adoptiile internationale. in dosarul nr. 332/ 24 iunie 2004, la TMB, sectia a III-a civila, s-a pus in discutie adoptia internationala. Protectia Copilului Ilfov a sustinut adoptia nationala. Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie a cerut instantei adoptia nationala si, de asemenea, procurorul de sedinta a sustinut adoptia nationala.
Noi ne-am prezentat in acelasi dosar, ne-am angajat un avocat, am prezentat instantei o cerere de interventie in nume propriu, in care am aratat intentia noastra de a-l adopta pe copil si relatia stransa dintre noi si minor. Desi am facut acest lucru si am prezentat si toate actele doveditoare, totusi nu a fost luata in considerare cererea noastra. Ca urmare, instanta a gasit de cuviinta sa accepte adoptia internationala, prin decizia nr. 617/ 2 septembrie 2004 si noua sa ne respinga cererea de interventie, nedandu-ne nici o sansa. Am facut recurs la Curtea de Apel, dar a fost respins. Suntem consternati si mahniti de decizia luata de justitie, care nu a luat in calcul, asa cum prevede legea, interesul suprem al copilului. Singurul motiv care a stat la baza acestei decizii luate de justitie a fost, dupa cum reiese din hotararile date de cele doua instante, intaietatea cererilor depuse pentru acest minor, desi legea privind adoptiile arata, in mod clar, ca familiile de romani au prioritate in adoptiile copiilor romani.
O familie din Bucuresti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE