Coșmarul prețurilor în Turcia. Inflația a atins 70%: „Costurile cresc de la o zi la alta și toată lumea este speriată pentru viitor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politicile președintelui Erdogan generau deja o majorare substanțială a prețurilor și o slăbire a lirei, dar războiul din Ucraina a înrăutățit situația, scriu Financial Times și The Guardian.
Cuprins:
Inflația a crescut în Turcia la o rată anuală de aproape 70% în aprilie, pe fondul majorării costului alimentelor și transportului, cauzată în special de prețurile mai mari ale energiei la nivel mondial și de slăbirea accelerată a lirei.
Cifrele - despre care partidele de opoziție spun că subestimează adevărata amploare a problemei - reprezintă cel mai ridicat nivel al inflației în Turcia de la începutul anului 2002, când țara se confrunta cu o criză financiară.
Datele publicate de agenția oficială de statistică au arătat că indicele prețurilor de consum din țară a crescut cu 69,97% în aprilie. Cifra uriașă a fost determinată de o creștere abruptă a costului alimentelor și al băuturilor nealcoolice - cu 89% de la an la an, dar și al transportului, care a crescut cu aproximativ 106%.
Creșterea abruptă a costului vieții a generat nemulțumiri față de Recep Tayyip Erdogan și partidul său aflat la guvernare. Însă președintele, un adversar ferm al ratelor ridicate ale dobânzilor, a rezistat în mod repetat solicitărilor de a permite băncii centrale să majoreze costurile de împrumut.
Acest lucru a lovit în mod direct lira, care a ajuns să valoreze cu aproximativ 40% mai puțin decât în urmă cu un an, scrie Financial Times.
Ministrul de finanțe, Nureddin Nebati, a insistat la începutul acestei luni că majorarea prețurilor a fost „temporară”, în timp ce Erdogan a promis recent că îi va proteja pe turci împotriva inflației.
„În timp ce economia turcă se pregătește să devină una dintre primele 10 economii din lume, am spus că nu vom irosi această oportunitate cu pași neglijenți și nechibzuiți”, a declarat el. „Vom ieși din această situație într-un mod care să nu-i strivească pe cetățenii noștri”, a asigurat el.
Politica monetară a lui Erdogan a lovit lira
Inflația galopantă, scrie The Guardian, are legătură și cu eforturile guvernului de a reforma radical economia turcă, menținând ratele dobânzilor la un nivel scăzut, în ideea că acest lucru va stimula și va crește producția - contrar recomandărilor majorității experților. Schimbările frecvente de personal la banca centrală - Turcia a avut patru șefi ai băncii centrale în trei ani - nu au ajutat nici ele.
„Da, toată lumea se confruntă cu inflația la nivel mondial, dar Turcia se confruntă cu ea la o rată de aproape patru sau cinci ori mai mare decât alții”, a explicat Alp Erinç Yeldan, economist la Universitatea Kadir Has din Istanbul.
„Acest lucru se întâmplă după o serie de greșeli politice și proiecte expansioniste ambițioase, inclusiv după o politică economică ce evită regulile gravitației”, a adăugat economistul, cu o remarcă critică la adresa măsurilor guvernului.
Rata inflației a devenit o problemă politică în sine. În ianuarie, Erdogan l-a concediat pe șeful TÜİK, agenția oficială de statistică a țării, supărat că datele oficiale privind inflația pentru anul trecut au indicat un nivel record.
Grupul independent de cercetare economică Enag, care monitorizează rata inflației din Turcia folosind aceiași parametri cu cei ai guvernului, a calculat că inflația reală a fost de 142,63% în martie. „O sută patruzeci și doi la sută este hiperinflație, fără îndoială”, a concluzionat economistul Yeldan. De fapt, de când creșterea prețurilor a început să se simtă în septembrie anul trecut, calculele Enag privind inflația reală au fost în mod constant duble față de rata oficială, a adăugat el.
Prețurile cresc de la o zi la alta
Criza financiară a Turciei a fost agravată de invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor mondiale la alimente, în special la grâu. Scăderea lirei în raport cu dolarul afecta deja capacitatea Turciei de a importa grâu, dar reducerea sau chiar suspendarea livrărilor ucrainene a generat noi probleme.
Costurile energiei începuseră deja să crească la începutul acestui an, dar, ca și în cazul prețului grâului, au fost accelerate de invazia Rusiei în Ucraina. Turcia importă aproximativ o treime din gazele sale din Rusia.
„Am plătit o factură de electricitate de 1.000 de lire în februarie, doar pentru aceste două frigidere”, a declarat în aprilie pentru The Guardian Mehmet Aslan, un comerciant turc. La Ramadanul trecut, a explicat Aslan, magazinul său avea vânzări de 6.000-7.000 de lire pe zi. Anul acesta, a adăugat el, abia dacă a depășit 1.500 de lire.
„Oamenii inventează prețuri”, s-a plâns el, arătând spre un borcan mare de miere. „Aș putea să fac un preț de 400 de lire și nimeni nu ar spune nimic. Aș putea să-l fac chiar și 500”, a spus el.
Eforturile Turciei de a găsi o soluție diplomatică la războiul din Ucraina au ajutat puțin imaginea lui Erdogan. Popularitatea sa a crescut în martie la 43,3%, în timp ce cota de vot a AKP a crescut cu 3%, potrivit organizației de sondaje Metropoll.
Cu toate acestea, sondajele au arătat, de asemenea, că mai mult de jumătate dintre cetățenii turci - 53,6% - abia reușeau să facă față nevoilor de bază, în timp ce un sfert dintre aceștia au declarat că nu își pot acoperi costurile pentru aceste nevoi esențiale. La începutul acestui an, angajații din livrări și din supermarketuri au organizat greve prelungite pentru a cere creșteri salariale în raport cu inflația.
Pe măsură ce prețurile creșteau, Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), aflat în opoziție, a declarat că nu-și va plăti propria factură de electricitate până când Erdogan nu va reduce prețurile. Oficialii AKP au catalogat această declarație drept „o provocare”.
Pınar Duru, patroana unei brutării din Istanbul, a explicat și ea pentru The Guardian că a început să facă pâine doar la comandă și să reducă programul de funcționare, pentru a economisi costurile cu energia.
„Începând cu luna octombrie, inflația a început să lovească puternic”, a spus ea. „Eu fac brioșe, iar prețul la toate, ouă, făină, zahăr, unt… a crescut brusc. Crește încă, zilnic - într-o zi verific prețul ouălor, iar a doua zi este diferit”, a adăugat ea.
Eforturile Turciei de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina nu aduc prea multă consolare, a mai spus Duru. „Nu-mi aduc niciun confort - trăiesc cu prețurile în viața mea obișnuită, iar prietenii mei fac la fel. Da, vorbim și despre război, dar în momentul de față nu vorbim decât despre inflație”, a adăugat ea.
„Prețurile se schimbă de la o zi la alta și toată lumea este speriată pentru viitor”, a mai spus femeia.
O altă problemă: declin al turismului, din cauza războiului
O problemă suplimentară anul acesta va fi declinul turismului, cauzat tot de războiul din Ucraina.
În ciuda faptului că mulți disidenți și tineri profesioniști ruși au sosit în Turcia după invazia rusă în Ucraina, analiștii se așteaptă ca războiul să ducă la o scădere masivă a numărului de turiști ruși care sosesc în țară în acest an, scrie Al Jazeera.
Directorul executiv al Asociației Operatorilor de Turism din Rusia, Maya Lomidze, a declarat la începutul acestei luni că, deși nu poate oferi o estimare a numărului de ruși care vor vizita Turcia în 2022, două milioane ar fi o cifră bună. Acest prag ar marca o scădere puternică prin comparație cu 2021, când 4,7 milioane de ruși au intrat în Turcia.
De fapt, analizele de la începutul acestui an au arătat că rușii au salvat practic industria turistică a Turciei în 2021, când aceasta încerca să își revină după primul an de pandemie. Rușii s-au clasat în fruntea listei de naționalități care au călătorit în Turcia între ianuarie și noiembrie anul trecut.
Economiștii spun că până și estimările revizuite ar putea fi prea optimiste, „ținând cont de declinul masiv al puterii de cumpărare a rușilor și dificultățile tot mai mari ale acestora de a accesa carduri de credit”.
„Calculele mele, care presupun zero turiști ucraineni și un număr mic de ruși ar putea costa Turcia 3-4 miliarde de dolari în venituri din turism”, a declarat pentru Al Jazeera Attila Yesilada, analist la Global Source Partners.
