Statele UE au ajuns la un acord mult-așteptat pe tema migrației, în ciuda opoziției venite din Polonia și Ungaria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia vizează în mod specific momentele în care va exista o creștere bruscă a numărului de persoane care solicită azil în caz de război, dezastru natural sau urgenţă climatică, relatează News.ro și Politico.
Statele UE au ajuns miercuri, în cele din urmă, la un acord de compromis cu privire la abordarea crizelor majore ale migrației.
Noile norme vor permite statelor din prima linie să accelereze soluţionarea cererilor de azil şi să mute rapid persoanele în alte ţări din Europa, evitând astfel repetarea situaţiei din 2015, când un milion de refugiaţi au venit în UE din Siria şi din alte ţări, iar unele state au acceptat mult mai mulţi solicitanţi de azil decât altele, scrie News.ro, care citează Reuters și The Guardian.
Acordul așterne calea pentru adoptarea noului pact pentru azil și migrație, pe care statele membre îl dezbat de ani buni.
Este un pas important și pentru aderarea României la Schengen. Austria a insistat în mai multe rânduri că UE are nevoie de o reformă a regulilor azilului și migrației, înainte de a-și da acceptul pentru extinderea spațiului unic fără frontiere interne.
Compromisul a fost atins miercuri dimineață, 4 octombrie, după trei ani de dispute între statele membre, în condiţiile în care cei 27 de lideri ai UE urmează să se reunească vineri în oraşul spaniol Granada pentru a aborda, printre altele, și subiectul migrației.
Italia, care mai avea o serie de obiecții, a aprobat acordul, Polonia și Ungaria votând împotrivă, în timp ce Austria, Republica Cehă și Slovacia s-au abținut.
Italia blocase în mod neașteptat un compromis inițial în timpul unei reuniuni a miniștrilor de interne de joia trecută, în cadrul căreia Germania a renunțat la propriul veto.
La acea reuniune, guvernul de dreapta de la Roma s-a opus unei formulări din acord care vorbea la modul favorabil despre rolul jucat de ONG-urile care organizează misiuni de salvare a migranților pe mare.
Versiunea de marți seară a textului a renunțat la una dintre cele două mențiuni privind misiunile de salvare ale ONG-urilor - singura care era obligatorie - într-o mișcare simbolică pentru a calma îngrijorările Italiei. Și, potrivit informațiilor furnizate pentru Politico de trei diplomați europeni, un nou text convenit miercuri de ambasadorii UE a înăsprit și limbajul rămas cu privire la ONG-uri.
Italia a declarat la rândul său, oficial, că Germania a „făcut un pas înapoi” în privinţa unui paragraf controversat care ar fi putut interzice autorităţilor italiene să folosească măsuri de urgenţă pentru a face faţă migranţilor salvaţi din mare de ONG-uri. „Acesta este un rezultat important pentru noi”, a declarat un diplomat italian.
Berlinul a asigurat și el că drepturile migranților vor fi protejate.
Compromisul „a luat în considerare sugestiile noastre referitoare la umanitate şi ordine”, a scris pe X (fostul Twitter) ministra germană de externe, Annalena Baerbock. „Ne-am asigurat că standardele umanitare minime, cum ar fi accesul la educaţie şi asistenţă medicală, nu sunt reduse în timpul unei crize. Pentru că fără umanitate în criză nu există ordine”, a spus ea.
Principalul obiectiv al acordului
Cinci state au avut reticențe. Polonia şi Ungaria - care se opun cu fermitate găzduirii oricăror persoane sosite din Orientul Mijlociu şi Africa - au votat împotriva acordului, în timp ce Austria, Republica Cehă şi Slovacia, care au propriile reticenţe, s-au abţinut de la vot, iar decizia a fost adoptată cu vot majoritar.
Noua reglementare trebuie să fie acum aprobată de Parlamentul European.
Principalul obiectiv al acordului a fost acela de a împărţi povara migraţiei la nivelul întregii Uniuni Europene, statele din prima linie „putând solicita măsuri de solidaritate şi de sprijin din partea UE şi a statelor sale membre”, a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol interimar al afacerilor interne, care deține președinția rotativă a UE.
De asemenea, va exista un proces de înregistrare accelerată pentru solicitanţii de azil în situaţii de criză, statele membre având la dispoziţie doar patru săptămâni pentru a face formalităţile iniţiale înainte de a cere altor ţări să găzduiască persoane.
Statul membru care oferă sprijin va prelua apoi responsabilitatea de a examina cererile de azil, proces care poate dura adesea ani de zile.
250.000 de imigranți ilegali au ajuns în UE în 2023
Acordul la care au ajuns miercuri ţările europene are menirea de a revizui normele privind azilul şi migraţia în cadrul blocului, înainte de alegerile paneuropene de anul viitor.
Reuniunea de miercuri era ultima şansă de a încheia un acord înainte ca liderii de state și de guverne să se întâlnească joi şi vineri la Granada, în Spania, unde urmează să discute despre migraţia ilegală, pe fondul creşterii numărului de sosiri în Marea Mediterană, inclusiv pe insula italiană Lampedusa.
Săptămâna trecută, comisara europeană pentru afaceri interne Ylva Johannson a anunţat că 250.000 de imigranți ilegali au ajuns în UE în acest an, dintre care aproape jumătate în Italia.
Acordul provizoriu de miercuri lasă multe întrebări deschise, inclusiv când şi cum va fi pus în aplicare, notează Reuters.
Frumosul1 05.10.2023, 14:33
Unele țări Sint de acord să primească imigranți altele nu ar trebui integrați în societate cei care rămân
Costica2023 05.10.2023, 15:13
Acordul la care au ajuns miercuri ţările europene are menirea de a revizui normele privind azilul şi migraţia în cadrul blocului, înainte de alegerile paneuropene de anul viitor.
mica 05.10.2023, 16:16
Ce o să facem cu atâția migranți că se integrează foarte greu. O să primească ajutoare sociale?
GicaContra99 05.10.2023, 17:47
De ce România/ Bulgaria, care nu sunt în spațiul Schengen, să participe la împărțirea migranților? În timp ce state membre refuză sau se abțin? Asta arată servilismul și slugărnicia de care dau dovadă jegurile care guvernează România!
DMV75 05.10.2023, 19:31
Gurnalistii si titluri fara acoperire...Ce ar trebui retinut este ultima fraza din articol "Acordul provizoriu de miercuri lasă multe întrebări deschise, inclusiv când şi cum va fi pus în aplicare". Politrucii s-au plimbat pe banii contribuabililor, au mai distrus o padure, semnand hartii fara valoare, si au rezolvat...nimic. Anul viitor multe partide vor disparea, dreapta extrema fiind din ce in ce mai prezenta, astfel incat acesti politruci vor fi doar...amintire. La fel si ce au semnat.