Uite ce a rezistat pe piaţă!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cei care au mai mult decenii de viaţă le cunosc încă de pe vremea “Epocii de Aur”. Sunt mărci care au rezistat timpului şi au ştiut să ducă amintirea vremurilor comuniste în democraţie, răsfăţându-i pe români doar cu miresmele plăcute ale perioadei triste. Pateul de Sibiu, Eugenia, ciocolata Rom sunt câteva delicateţuri care au ţinut pasul cu vremurile. Dacia însă a avut cea mai frumoasă ascensiune, de la automobilul pe care îl foloseau toţi românii, la Loganul pe care-l cumpără azi toţi europenii. Academia Caţavencu a realizat recent un supliment cu mărcile de tradiţie care au ieşit din comunism şi ne-au însoţit şi în “consumism”, rezistând chiar şi după 20 de ani de la Revoluţie.
Nufărul
Din anul 1960, Nufărul spală hainele românilor. Potrivit statisticilor, în 1989, 100.000 de familii beneficiau de serviciile întreprinderii, pentru că aşa era în vremea comunistă. Deşi, la începutul anilor ’90 nu i-a mers prea bine, societatea pe acţiuni Nufărul a supravieţuit, iar azi mulţi români îşi spală din nou rufele aici. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 3,8 milioane de lei.
Frigiderul Arctic
Frigiderele Arctic se aflau în anii ’80 în casele celor mai mulţi români. După Revoluţie, marca a părut că dispare, sau cel puţin se uitase de ea. În 2002, compania Arctic a fost cumpărată de un concern turc, iar azi, frigiderele Arctic, moderne şi economice, sunt exportate în toată lumea. Dar, sub acest brand, în magazine poţi găsi azi maşini de spălat rufe, aragazuri şi aspiratoare. Iar Arctic este lider pe segmentul de electrocasnice în România, cu o cotă de piaţă de 30%.
Hainele Braiconf
Toţi demnitarii comunişti ai ţării îşi făceau cămăşi şi costume, la comandă, la fabrica Braiconf, care e înfiinţată încă din 1950. Chiar înainte de Revoluţie, trei ani la rând, Ceauşescu şi-a comandat, de ziua lui de naştere, cămăşi în seturi de câte şase bucăţi. Azi, Braiconf are 17 magazine de lux în Bucureşti şi alte mari oraşe, fiind un brand de succes, recunoscut şi pe plan internaţional.
Algocalmin
Celebra pastilă anti-durere a fost inventată în 1966 în ţara noastră. În 2008 a fost cel mai vândut medicament românesc, generând venituri de peste 13 milioane de euro. Sunt însă ţări ca Marea Britanie sau Belgia unde algocalminul este interzis din cauză că substanţa metamizol, pe care o conţine, poate genera agranulocitoză, o boală fatală, care distruge măduva osoasă.
Pateul de Sibiu
Pateul de Sibiu era marfă rară pe vremea comuniştilor, pentru că se ducea la export. Şi azi, conservele fabricate de Scandia se vând în străinătate, dar românii nu se pot plânge că nu găsesc renumitele pateuri pe rafturile magazinelor, iar sibienii nu contenesc să ne surprindă cu produse noi şi gustoase. Printre sortimentele scoase acum, de Sărbători, se află: pateul de gâscă cu caise şi coniac, pateul de porc cu mere şi scorţişoară şi pateul de raţă cu stafide şi rom.
Ciocolata Rom
Dulciurile copilăriei multor români sunt cele ale epocii comuniste. Din ciocolăţica Rom, produsă acum de Cadbury România, a rămas doar numele, pentru că gustul e mult mai bun, spun cunoscătorii.
Pufuleţii
Un produs românesc care nu e legat de o firmă, pufuleţii au rezistat timpului. Mămăliga expandată, pentru că de fapt ăştia sunt pufuleţii, este produsă de peste 20 de firme, care câştigă în total câteva mili- oane de euro.
Biborţen
Apele minerale de pe vremea Epocii de Aur se află şi acum pe piaţă. Chiar dacă multe dintre ele şi-au pus ambalaje noi din plastic, Borsec şi Biborţeni se vând azi la fel de bine.
Dero
Încă din 1966, Dero reprezintă detergentul multor gospodine. Poate de aceea, azi, Dero a ajuns substantiv comun. Conform statisticilor, în fiecare secundă se cumpără un pachet, iar 65% din gospodine au achiziţionat minimum un pachet anul trecut.
Laptele Doina şi Gerovitalul
Laptele demachiant Doina, una dintre mărcile tradiţionale ale companiei Farmec din Cluj-Napoca, este un produs de succes şi la 40 de ani de la apariţia sa. Anul trecut, compania se lăuda că unul din şase demachiante vândute în România este Laptele Doina.
Pe vremea lui Ceauşescu, străinii veneau în ţara noastră şi cumpărau cremele Gerovital realizate de dr. Ana Aslan, despre care ştiau că fac minuni. Puţini ştiu însă că produsele cosmetice din ţara noastră au fost folosite şi de Marlene Dietrich, Kirk Douglas, Charles de Gaulle sau J.F. Kennedy. Institutul Ana Aslan, de la Otopeni, este şi acum unul dintre cele mai renumite din lume, oferind soluţii în combaterea bătrâneţii.
Eugenia
Realizatorii suplimentului de la Academia Caţavencu consideră Eugenia un simbol uriaş al “Epocii de Aur”. Fabrica Dobrogea din Constanţa deţine licenţa produsului din 1997 şi a păstrat forma şi ideea generală a acestor biscuiţi cu cremă, unul dintre cele mai ieftine dulciuri de pe piaţă (50 de bani).
Dacia
Bătrâna Dacie a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii 20 de ani. De la Dacia 1310, care umplea şoselele ţării, până la Logan a fost un drum lung şi anevoios. Astăzi, marca Dacia este cunoscută în toată Europa şi se află în topul vânzărilor de maşini străine în multe ţări.
Ele au dispărut
În timp ce unele mărci româneşti au rezistat capitalismului, ba chiar au evoluat şi au căpătat notorietate în ultimii 20 de ani, altele au dispărut. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, cu motoretele Mobra.
- Fabricate şi asamblate la Braşov, computerele Felix au fost primele produse de înaltă tehnologie “made in Romania”. Au fost realizate în serie între anii 1985 şi 1990 şi aveau aproape toate dotările vremii respective: tastatură, imprimantă serială, casetă magnetică audio. În 1988, un astfel de computer costa 150.000 de lei.
- Prezervativul Vulcan era singura metodă care proteja cuplurile tinere de sarcini nedorite, în timpul regimului comunist, care voia să stimuleze, cu orice preţ, creşterea demografică a României.
- Oltcit. În 1977, la Craiova, începea construcţia unui automobil de dimensiuni mici, sub numele de Oltcit, fiind un autoturism fabricat în colaborare cu producătorul francez Citroën. Oltcit s-a fabricat până în anul 1994.
- Motoreta Mobra. Cea mai cunoscută motoretă în perioada comunistă era Mobra 50, care a fost fabricată începând cu anul 1971, asamblată la fabrica Tohan din Zărneşti. Producţia Mobrei s-a oprit în 1994.
- Televizorul Telecolor. Primul televizor color românesc s-a numit Telecolor. A apărut în anii ’80, la preţul de aproximativ 6.000 de lei (cât trei salarii medii la vremea aceea).
