A iubit muzica încă de mic, însă părinții săi n-au avut bani ca să-l trimită la școală, la oraș. Ion Stanciu și-a făcut primul fluier la care cânta atunci când era trimis de părinți cu oile la păscut. Îndrăgostit de muzică, vrânceanul spune că a învățat că facă cimpoaie de când avea șapte ani, scrie Ziarul de Vrancea. Spune despre el că este ultimul meșter care mai face cimpoaie în Vrancea.

„Nu mai face nimeni, nu mai face… Cine să facă? Bătrânii s-au dus, tinerii îs plecaţi prin toată Europa, la muncă. În Nistoreşti n-ai din ce trăi…”, a spus dezamăgit nenea Stanciu, așa cum este cunoscut de localnicii din Nistorești.

Meșterului vrâncean care făurește cimpoaie e celebru nu doar în țară, ci și în străinătate. Un turist din Australia a aflat despre el de pe Internet și a venit în țara noastră ca să-l cunoască.

ultimul meşter care mai face cimpoaie în Vrancea (2)Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Cum se face un cimpoi. Elementul-cheie: pielea de ied sacrificat la Paște

Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”
Recomandări
Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”


Ion Stanciu spune că realizarea unui cimpoi este o muncă migăloasă. Cea mai importantă, spune el, este pielea de ied sacrificat la Paște, din care se face burduful. Acestea este fasonată, dată cu sare și apoi ținută 15 zile la o temperatură de 25-30 grade.

::placeholdeR–>

Componentele instrumentului muzical sunt realizate dintr-un lemn prelucrat printr-o tehnică veche de sute de ani.

„Încep să lucrez  cimpoiul dinlăuntru, să nu se vază. Îl leg, îl întorc pe dos, aicea pun caraba, bâzoiul, şi aicea capul. Părţile componente sunt 3 ciubuce, caraba, bâzoiul şi suflătoarea”, explică meşterul Ion Stanciu.

Folosește lemnul de tisă pentru că numai așa cimpoiele au o rezonanță bună. Nenea Stanciu se bazează pe sculele făcute de el însuși: sfredelul, custurile și fierăstrăul.

Meșterul din Nistorești face cam două cimpoaie pe lună pe care le vinde cu 300-450 de lei, în funcție de mărime. Regretă că nu are ucenici care să ducă tradiția mai departe.

Cea mai mare pensie din România: 97.964 de lei net. Este de 38 de ori mai mare comparativ cu ce achită lunar statul altor 2,5 milioane de seniori