Cum au trecut prin pandemie oamenii care trăiesc din comedie: „Uneori am vrut să fim mai amuzanţi decât ne permite simţul umorului pe care-l avem”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Umorul a fost marele numitor comun al românilor în timpul stării de urgenţă şi a carantinei şi a funcţionat aşa cum se întâmplă de obicei: ca un medicament.
Cuprins:
Libertatea a vorbit cu trei comedianţi şi umorişti pentru a afla cum au văzut ei ce s-a întâmplat în ultimele luni în lume, cum ne-au salvat glumele, dar şi care e viitorul umorului de pandemie.
Pentru Andreea Georgescu, o comediantă care face naveta între România şi cluburile de stand-up din New York, perioada carantinei nu a fost atât de îngrozitoare. A salvat-o umorul.
"Eu stau singură de mult timp - să punem şi un număr de telefon lângă propoziţia asta şi îţi trimit eu o poză mai bună – şi a fost surprinzător cât de bine am reuşit să trec prin toate zilele acestea. Eu râd singură foarte mult. Mi-au zis doctorii că nu e neapărat o problemă. M-am distrat eu cu mine", spune ea.
Cumva, asta au încercat să facă toţi oamenii. Cu mai mult sau mai puţin succes.
"A ajutat la supravieţuire umorul. Mi s-a părut senzaţional. Au fost câteva săptămâni în care era o bucurie să deschizi Facebook. Erau atât de multe glume mişto pe tema asta. Era un good vibe pe net", spune ea.
Umorul s-a concentrat pe ce a fost la îndemână
Dan Panaet, scenarist şi jurnalist, crede că pandemia i-a unit pe oameni în subiectul glumelor şi aşa a crescut şi consumul de umor.
"Lumea nu avea altceva ce face, stând acasă. Au existat şi nişte subiecte foarte tensionate, de care toată lumea era interesată", spune el.
Fără Untold, fără mare, fără mici la marginea DN-ului, fără terase, fără cozi la shaorma, lumea s-a îndreptat către glumele pe care le aveau la îndemână.
Dintr-o dată, nemaiavând acces la activităţile acestea şi dispărând cumva complet din viaţa ta şi singura chestie fiind carantina şi statul acasă şi uitatul la conferinţele lui Arafat şi la declaraţiile de presă ale lui Iohannis, umorul se concentra pe asta. Scriai glumiţa aceea despre cum îi stăteau pantalonii lui Arafat, toată lumea o înţelegea pe Facebook, fără context.Dan Panaet, jurnalist şi scenarist:
"Cred că la un moment dat am încercat cu toţii să fim mult mai amuzanţi decât ne permite simţul umorului pe care îl avem fiecare. Nu o spun într-un sens negativ. Fiecare a încercat să treacă așa cum a putut prin asta. Şi asta cu simţul umorului, e un muşchi, îl antrenezi", spune Andreea.
”Nu cred că va afecta în vreun fel creativitatea”
Pandemia a fost şi pentru oamenii obişnuiţi o sursă de umor, dar şi pentru "profesionişti", care au găsit aici un teren fertil pentru material nou.
"E o situaţie cu totul nouă, din care poţi să scoţi glume noi sau observaţii noi. E o lume cu totul nouă din care poţi să scoţi material. Nu cred că va afecta în vreun fel creativitatea", crede comediantul Sergiu Floroaia, membru al grupului Ceva Mărunt.
Doar că oamenii au început să iasă din casă, la televizor se discută şi despre alte subiecte decât virusul şi toată lumea vrea să mimeze măcar puţină normalitate.
"Mulţi dintre comedianţi au păstrat în mare parte glume care nu prea au legătură cu situaţia. Probabil e un moment în care căutăm normalitatea de dinainte şi nu vrem să ne ducem şi acolo să insistăm pe aceeaşi problemă pe care oricum o vedem 24 de ore din 24", spune Sergiu.
Vor exista referinţe, se vor face trimiteri la această situaţie, dar comedianţii de profesie ar cam evita pandemia, că toată lumea e puţin săturată.
"Deja e prea mult. O să încercăm să ieşim din lumea asta, ca să ai un moment de respiro. Şi oamenii caută aceeaşi chestie", spune el.
În SUA, când auzi o glumă despre terorişti sau cât de mişto e America şi unde trebuie să mai ducă democraţia în lumea asta, la modul ironic, se face referire la 11 septembrie. Sau #metoo. Sunt nişte momente, nişte pietre de hotar, de care toată lumea se leagă. Aşa o să devină şi asta cu pandemia.Andreea Georgescu, comediant:
